sâmbătă, 30 mai 2020

Șlefuitorii de cuvinte / Medalion literar – Alina Marieta Ion

Poeta Alina Marieta Ion  s-a născut la 5 iulie 1975 în Brăila. După ce a urmat studiile primare, gimnaziale și liceale în orașul natal s-a înscris la Facultatea de Finanțe-Contabilitate din cadrul Academiei de Științe Economice București, obținând licența cu specializarea „Analiza economico-financiară”.

Pare cumva nefiresc ca un specialist în finanțe, un specialist al cifrelor să cocheteze cu muza și muzica cuvintelor. Dar nu este deloc așa. Alina Marieta Ion a avut înaintași celebri din aceste domenii. Scrie și publică mult în reviste ­li­terare din mai toate zonele țării: „Sintagme literare” (Timiș), „România lite­rară”, „Antares” și „Dunărea de Jos” (Galați), „Cenaclul de la Păltiniș” (Sibiu), „13 Plus” (Bacău), „Caiete silvane” (Zalău), „Helis” (Slobozia), „Confluențe literare”, „Arca” (Arad), „eCreator” (Baia Mare), „Banchetul” (Petroșani), „Nomen Artis” ș.a.

Anul 2015 consemnează debutul editorial al poetei. S-a întâmplat prin „Direcția 9” cu volumul de poezii „Cu fața la stradă”, apărut la Editura „Grinta” din Cluj-Napoca. Au urmat încă două volume, ambele de poezii: „Mărgele de nisip” apărut în anul 2016 la Editura „Eurostampa” din Timișoara și „de aici, direct în paradis” apărut în anul 2018 la ­Editura „Brumar” din Ti­mișoara. A mai apărut în antologiile: „Caietele Blaga” (Ed. „Altip”, 2015) și „Sintagme literare” (Ed. „Eurostampa”, pe anii 2015, 2017 și 2018).

Grație valorii demonstrate într-un timp scurt, Alina Marieta Ion a obținut câteva premii deosebit de importante, astfel: Locul I la Concursul de Creație Literară „Lucian Blaga” (la Festivalul Internațional „Lucian Blaga”, ed. a XXXIV-a, Sebeș, 2014), Premiul pentru volumul de debut la Concursul „Poezia – Oglindă a Sufletului” (Dudeștii Noi, Timiș, 2016), Premiul pentru „Cartea de poezie a anului” pentru volumul „Mărgele de nisip” (la Festivalul Național de Poezie „­Gri­gore Hagiu” (Galați, 2016) și Premiul pentru poezie pe anul 2018 al Uniunii Scriitorilor – Filiala Sud – Est (Galați, 2019).

Din câte cunosc Alina Marieta Ion a fost primită, la aceeași filială, în Uniunea Scriitorilor în anul 2019. Dintre cei care au scris despre poezia poetei, îi numesc aici pe câțiva: A.G. Secară, Dan Simi­onescu, Virginia Chiriac. Voi reda un scurt pasaj dintr-o cronică semnată de Ionel Bota: „Un spectacol seducător pe care-l întreține o anumită disciplină a discursului și multă luciditate, ne oferă volumul <Mărgele de nisip>. Volumul acesta, spectacol estetic original, detensionând senzorialul ca însoțitor al <ecartamentului> realului suspendat în <visul definitiv> numit poezie, prevestește augurii unei binevenite re-energizări în discursul li­ric, purtând marca Alina Marieta Ion”.

Pe poetă am ­cunoscu­t-o în urmă cu doi ani la Festivalul Național de Poezie „Emil Botta” de la Adjud. Am avut bucuria de a constata că orașul tinereții mele mai lansează pe orbita literară tineri poeți ­va­loroși, așa cum este cazul și lui Valeriu Mititelu sau Dianei Corcan. Din păcate cunosc prea puțin din ceea ce se întâmplă în contemporaneitate în peisajul ­li­terar brăilean. Și cred că este numai vina mea.

Despre poezia Alinei Marieta Ion cred că este una a sincerității și a adresării directe către ținte stabilite dinainte. Este laconică, nu încarcă cu cuvinte inutile mesajul poe­tic și de aceea poezia este caldă, umană. Transmite de cele mai multe ori candoare și sensibilitate. Nu i-am citit primele două volume, dar din acest al treilea, „de aici, direct în paradis”, m-am convins de cele afirmate. De altfel, versurile pe care vi le propun sunt din acest interesant volum. Succes și te mai așteptăm!

Anima

Prin fereastra deschisă

se vede apusul

ce isprăvește orele luminii

și-ai zice că forța lui

stă în detalii.

Îți rămân gânduri spălăcite pe buze

te bucuri când

capeți

așa,

o și mai multă viață.

Amintiri din altă viață

Un nor de imagini

îți apar în palmă

și începi ca un copil

să plângi.

Într-o secundă te vindeci

de slăbiciune,

de bătrânețe,

de boală

și de moarte.

Drumuri către tine

Cerul s-a umplut la asfințit

de doruri purtate

în inimă

adânc.

Pe caldarâm

căldura s-a pierdut

demult

și mă cutremur.

Bunătatea, doar ea

mi-a mai rămas

străină pe umeri

ca un tovarăș istovit.

Rugăminte

Lăsați pământul

să crească în mine

și din Dunăre să-mi fie hrănită

iarăși puterea.

Lasă-ți toți munții Măcinului

să mă vadă

printre vânt și marea de apă

când,

de la salteaua de piatră,

o să mi se facă somn.

Dar voi mai stați,

nu m-așteptați

să vin prea curând…

Veche și tânără

Te duci la câmp

cu sapa în spinare,

e încă întuneric.

Calci apăsat

în praful de pe ulița

aia mare din sat,

și un nor te învăluie

peste batic și hainele de zi.

Închizi ochii, îi deschizi

îți sclipește de pe jos

într-o urmă veche de căruță

o bucată de metal.

O iei în mână, o pipăi

ai dat peste cheia Para­disului

și nu știi ce să faci cu ea.

Te gândești, cântărești

și în inocența ta

o lași tot acolo, în țărână.

Pleci grăbită,

câmpul pe tine te așteaptă.

loading...
error: Content is protected !!