11 noiembrie este ziua în care creștinii ortodocși îl prăznuiesc pe Sfântul Mina. Mina a fost un soldat egiptean în armata romană, martirizat pentru că a refuzat să se lepede de credința creștină. Deși nu este un sfânt marcat cu cruce roșie în Calendarul Ortodox, este un sfânt mult iubit de către români. În ziua praznicului său, la 11 noiembrie, mii de oameni vin să se închine sfântului Mina, din evlavie sau pentru a „recupera” ceva: un obiect pierdut, o sumă de bani sau alte bunuri materiale.
Această tradiție s-a născut în urma unei minuni pe care, conform Tradiției, Sfântul Mina a înfăptuit-o. Se spune că, mergând un creștin spre biserica Sfântului Mina spre a se închina, a fost găzduit într-o casă oarecare. Din păcate, în timpul nopții, stăpânul acelei case l-a ucis pe creștin, pentru a îi lua banii. Tăindu-l în bucăți, l-a ascuns într-un cufăr. A doua zi, pe când se gândea ce să facă cu acel cufăr, Sfântul Mina, călare pe un cal, i-a apărut acelui om, în chip de ostaș, cercetând ce s-a întâmplat cu cel ce se cazase acolo, cu o noapte înainte. Prefăcându-se că nu știe nimic, criminalul a căzut la picioare sfântului, atunci când acesta s-a dus la locul în care creștinul era ascuns și l-a înviat. Atunci, Sf. Mina i-a înapoiat acestuia banii, pe gazdă a pedepsit-o, a iertat-o, a înălțat rugăciune pentru ea și a dispărut.
Muzeul Țăranului Român amintește citând din – Calendarele poporului român (Paideia, 2000) că în popor „este sărbătoarea tâlharilor – serbată atât de aceștia, cât și de păgubași, care îi cer Sfântului Mina ajutorul pentru prinderea hoților; este cadrul de desfășurare al multor practici cu caracter magic. Fiind vorba în principal de magia întoarcerilor – a faptelor hoților, a lucrurilor furate etc., practicile respective erau folosite și în magia dragostei, pentru întoarcerea inimilor ursiților întârziați. Sf. Mina este ajutorul celor păgubași pentru prinderea și dovedirea hoților și a tuturor făptașilor de rele. În această zi femeile duc la biserică lumânări, pe care le lipesc la sfeșnice cu capătul care de obicei se aprinde, ca să se întoarcă spre casa lor inimile voitorilor de rău, întocmai cum au întors lumânarea. Fetele mari duc și ele astfel de lumânări, pe care le întorc și astfel le aprind, ca să se întoarcă spre ele inimile celor doriți”.
