Episoadele de secetă înregistrate în ultimii ani pe fondul schimbărilor climatice au afectat nu doar ramuri importante ale agriculturii, ci, mai nou, pun presiune pe capacitatea de stingere a incendiilor a cărei sursă principală este apa.
Potrivit specialiştilor Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) „Neron Lupaşcu”, în anul 2023 au fost înregistrate peste 9.800 de evenimente care au necesitat intervenţia serviciilor profesioniste, voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă; între ele, 456 de incendii şi 295 de incendii de vegetaţie uscată. În funcţie de specificul fiecărei intervenţii, ISU dispune de autospeciale pentru stingere cu apă şi spumă de capacităţi diferite, între 4.000 şi 10.000 litri, o autospecială de primă intervenţie pentru lucrul cu apă la înaltă presiune şi hidroperforare şi alte câteva dotări necesare pentru acoperirea oricăror situaţii care presupun intervenţia pompierilor.
Cele mai multe dintre situaţiile de urgenţă gestionate de ISU Buzău, în afara celor medicale, sunt determinate de incendii, intervenţii care pot mobiliza în funcţie de anvergura lor forţe şi resurse importante. Doar pentru lichidarea unui incendiu localizat la nivelul unei locuinţe, pompierii pot consuma în medie 15.000 litri de apă. „La un incendiu de locuinţă, consumul de apă depinde de suprafaţa acesteia, la o suprafaţă medie de 100-150 de metri pătraţi. Dacă arde generalizat se consumă cam 15.000-20.000 de litri. Dacă vorbim de un incendiu de vegetaţie uscată sau un incendiu de pădure, sunt mai multe variabile, teren, coronament. La incendiul de pădure de la Breaza s-a folosit foarte multă apă, pentru că era o pădure de răşinoase, stratul de ace uscat depus pe sol era foarte gros, ardea la suprafaţă, bătea vântul”, a declarat pentru „Agerpres” Marian Găman, şef gardă intervenţie stingere din cadrul ISU Buzău.
În 2022, sute de hectare de vegetaţie uscată şi zeci de hectare de pădure au fost cuprinse de flăcări în comunele Breaza şi Pietroasele, incendiile fiind stinse după mai multe zile cu sprijinul pompierilor din mai multe judeţe şi al unor aeronave militare aparţinând Ministerului Apărării Naţionale din care au fost aruncate cantităţi importante de apă.
Lichidarea incendiului într-un timp cât mai scurt depinde de numeroşi factori, între ei şi sursa de apă de la care autospecialele de stingere sunt alimentate. În mediul rural, în mod obişnuit lacurile, râurile, pârâurile asigură necesarul de apă pentru intervenţii, însă pompierii atrag atenţia că resursele de suprafaţă au fost sensibil diminuate din cauza episoadelor de secetă înregistrate de-a lungul ultimilor ani. „În oraşe, în localităţile mai dezvoltate, avem reţea de hidranţi stradali la care ne conectăm, dacă distanţa de la autospecială la hidrant este mai mare, una dintre autospeciale va face alimentare navetă, adică alimentează de la hidrant, apoi alimentează cealaltă autospecială. Dacă vorbim de localităţi îndepărtate care nu au hidranţi, alimentarea se face din surse naturale, respectiv lacuri, râuri, prin motopompe sau prin absorbţie. În ultimii ani au secat foarte multe pârâuri din reţeaua râului Buzău, lacurile şi-au diminuat capacitatea. Cred că apele au scăzut cu 20 la sută. Având în vedere că am fost dotaţi cu o autospecială de transport apă, o folosim pe aceea pe distanţe lungi. Dacă nu poate alimenta din sursă naturală, se deplasează rapid într-o comună alăturată”, a precizat specialistul ISU.
Pentru lichidarea incendiilor, în anumite situaţii pompierii se pot folosi de pulberi pentru stingere, însă apa rămâne principala resursă utilizată. „Lipsa apei în activitatea de pompier îngreunează activitatea. Ar trebui lucrat la substanţele stingătoare, prin introducere de inhibitori. Noi avem metodă de stingere prin introducere de inhibitori, reduce conţinutului de oxigen în camera de ardere, la o locuinţă spre exemplu. În câmp deschis este mai dificil, acolo ar trebui folosit foarte multe pulberi de stingere. Sunt substanţe şi pulberi stingătoare care pot înlocui apa, ne folosim de ele în cantităţi reduse, însă principalul agent de stingere este apa care face răcirea zonei de ardere”, atrage atenţia Marian Găman.
În contextul schimbărilor climatice, specialiştii ISU Buzău atrag atenţia că activitatea lor ar putea fi îngreunată şi recomandă tuturor utilizarea apei în mod eficient. „Dacă am rămâne fără apă este foarte dificil, nu pot să îmi imaginez această meserie făcută fără apă. În zonele de munte găseşti foarte greu apă, pentru că satele sunt izolate, accesul uneori este greoi, autospecialele de intervenţie sunt mari şi ajungem cu greu la surse. Ar trebui captate nişte bazine de apă, de rezervă. Am mers la intervenţii pe timp de iarnă, nu aveam acces cu autospeciala şi a trebuit să ne deplasăm 5-6 km pe jos la locul intervenţiei să stingem cu lopeţile, cu zăpadă, cu pământ. Sunt foarte rare intervenţiile de acest gen, dar există. Economisim şi noi apă în măsura în care putem, spălăm mai rar autospecialele, folosim apa curentă regulat, nu facem risipă, în rest capacitatea de interevenţie nu putem să o limităm”, a mai precizat Marian Găman. ˝
