Patru miniștri liberali au lansat Planul Național de Acțiune privind Siguranța Școlară, care urmărește creșterea siguranței elevilor și a cadrelor didactice în unitățile de învățământ. Sunt tratate cu prioritate combaterea traficului și a consumului de droguri în rândul elevilor, prevenirea violenței și a cazurilor de bullying, precum și reducerea riscului de expunere a elevilor la un mediu infracțional. Potrivit Planului, în fiecare unitate de învățământ preuniversitar se vor crea grupuri de acțiune, cu specialiști din domeniile vizate.
Inițiatorii Planului Național sunt ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, ministrul Educației, Ligia Deca, ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Adrian Ioan Veștea, și ministrul Culturii, Raluca Turcan. Testarea antidrog a stârnit discuții intense zilele acestea, însă ministrul Predoiu a ținut să precizeze că acest lucru nu va însemna testarea în masă a elevilor, ci doar a acelora care manifestă vizibil un comportament caracteristic consumului de droguri. Testarea se va face, însă, doar cu acordul părinților, după cum a transmis ministrul Afacerilor Interne.
„Aș dori să subliniez că planul nu prevede un program obligatoriu de testare a tuturor elevilor în masă în școli. Planul prevede măsura elaborării unui cadru normativ care să faciliteze descoperirea consumului de droguri în școli și care să conducă la eliminarea acestuia, implicând părinții care trebuie să-și dea acordul cu privire la toate procedurile care ar putea să aibă loc în baza unui cadru normativ elaborat. Deci, subliniem faptul că sunt cooptați părinții în acest efort, sunt consultați permanent părinții și că numai în triunghiul autorități, dascăli și părinți poate fi găsită rezolvarea problemelor semnalate”, a declarat ministrul Predoiu.
În școli, testările s-ar face doar la cabinetele medicale, cu testele care sunt folosite și de către Poliția Rutieră, nicidecum teste de urină sau de sânge, care s-ar face după identificarea elevilor cu rezultat pozitiv. Deși nu este o măsură coercitivă sau care să aducă drept consecință sancționarea copiilor, ci sprijinul pentru renunțarea la droguri, inițiativa a fost respinsă de foarte mulți părinți, revoltați că odraslele lor ar putea fi agresate prin trimiterea la cabinetul medical. Alții spun, însă, că și-ar dori să știe dacă ai lor copii se droghează și și-ar da oricând acordul.
În acest context, se dezbate și posibilitatea introducerii unei măsuri sub formă de serviciu acordat de stat familiilor, dacă s-ar modifica legislația astfel încât să poată fi testați în școală elevii care prezintă semne că s-ar fi drogat, dar la cererea părinților. Astfel ar putea beneficia de serviciile oferite de cabinetele medicale și ale psihologilor doar acei elevi ai căror părinți ar depune o cerere specială pentru testarea copiilor lor, dacă sunt identificate caracteristici specifice consumului de stupefiante.
Violența în școli, în continuare un fenomen îngrijorător
Problemele cu care se confruntă învățământul românesc în prezent erau cândva aproape inexistente, iar micile șicanări dintre elevi au ajuns acum acte de violență în toată regula. Cu adevărat îngrijorător este faptul că fenomenul de bullying este în prezent în creștere, favorizat, cred psihologii, și de popularitatea rețelelor de socializare printre copii, care sunt nereglementate și prezintă faptele de violență ca fiind normale.
Potrivit Ministerului Educației, din anul școlar 2016-2017 până în ultima lună a anului 2022 au fost înregistrate nu mai puțin de 54.438 de acte violente în școli. Aproape 10.000 de cazuri fuseseră înregistrate în anul școlar precedent, în creștere cu peste 7.000 de cazuri față de 2021, potrivit datelor comunicate de către Ministerul Educației. Din răspunsul primit mai reiese că actele de violență în mediul școlar au trecut printr-un proces de descreștere începând cu anul 2016 până la sfârșitul anului școlar 2020-2021.
Mai precis, în acest interval, numărul actelor de violență înregistrate în școli a ajuns de la 12.737 la 2.218 de cazuri. Pentru anii 2020 și 2021, datele pot fi influențate și de pandemia de coronavirus, care a închis școlile sau a impus măsuri de distanțare socială și supraveghere sporită. Ulterior, în anul școlar 2021-2022, violența a revenit în creștere față de anul școlar precedent, fiind înregistrate peste 9.700 de acte. Pe categorii de violențe, situațiile s-au încadrat în următoarele categorii, conform Ministerului Educației: atac la persoană – 6.744 de cazuri, atentat la bunuri – 1.326 de cazuri, alte fapte de violență sau atentate la securitate – 1.289 de cazuri, atentat la securitatea unității școlare – 382 de cazuri. Datele devin cu adevărat șocante când luăm în calcul faptul că ne referim la copii.
Județele cu numărul cel mai mare de acte de violență, în anul școlar 2021-2022, au fost, în ordine descrescătoare, Brașov (1.555), Cluj (746), Dâmbovița (678), Ilfov (539), București (522), iar cele cu cel mai mic număr de acte de violență au fost Caraș Severin (27), Mehedinți (23) și Covasna (20). Buzăul figura spre partea de jos a listei, cu 70 de incidente înregistrate.
Bullyingul, diferit în funcție de gen
Potrivit unei cercetări realizate de Fundația Terre des Hommes la finalul lui 2021 în mai multe școli din România, elevele sunt cel mai adesea victime ale unui comportament sexual dăunător, atât de o gravitate scăzută, cât și medie. Comparativ cu băieții, ele sunt aproape exclusiv ținte ale comentariilor cu tentă sexuală, mai ales cele legate de înfățișare, ale adresărilor vulgare și ale atingerilor nepotrivite.
„Ce am văzut noi în studiu este că, din nefericire, violența în școală și violența pe bază de gen în școală este destul de în floare. Comportamentele violente tipice, spre exemplu, pentru fete și băieți, ne-am uitat la această dimensiune, bullying-ul axat pe aspectul fizic, bullying-ul axat pe clasa socială și, în special, jignirile și violența verbală sunt foarte-foarte răspândite. Însă, în același timp am văzut și diferențe specifice pe gen. Împotriva fetelor, cel mai problematic, din punctul nostru de vedere, este comportamentul sexual dăunător. Asta înseamnă să fii atinsă când nu vrei să fii atinsă, lovită fizic, să primești comentarii în legătură cu corpul tău, când nu vrei să le primești, în special dacă au caracter obscen sau ludic sau problematic. În studiul nostru ne-am uitat la copiii de 11-15 ani, deci vă dați seama dacă sunt deja evidente la 11-12-13 ani, că mai târziu nu poate să devină decât mai rău dacă continuă”, a precizat, pentru Radio France Internationale, Ana Vlădescu, managerul proiectului „ACTIV: ACTionează Împotriva Violenței!”, derulat de Fundația Terre des Hommes.
„La băieți, cea mai problematică chestie este, din punctul nostru de vedere, normalizarea totală a violenței fizice între băieți, pentru că este văzută ca fiind o etapă tipică și normală a creșterii de la băiat la bărbat. Am avut testimoniale de la copii în studiu care zic că trebuie să-ți știe alții de frică, că dacă nu ești puternic o să fii dat la o parte, că dacă nu poți să te impui, nu ai nicio valoare și așa mai departe. Genul ăsta de atitudine duce ca mai târziu în viață să folosești agresivitatea fizică și verbală ca mod în care tu poți să îți demonstrezi puterea”, mai spune Ana Vlădescu.
Proiectul a vizat 200 de elevi români, cu vârste cuprinse între 11 și 15 ani, cu o proporție egală de gen, din 15 școli din orașe și comune defavorizate din județele Olt, Dolj, Gorj, Bacău și Municipiul București. În cadrul proiectului, elevii au colaborat cu profesorii pentru a combate violența de gen în mediul școlar și au fost încurajați să devină agenți ai schimbării: profesorii să promoveze respectul, non-discriminarea, egalitatea de șanse și tratament, iar elevii să înțeleagă mai bine cauzele și modalitățile de prevenție a violenței de gen în școli.˝
Un raport al Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Buzău, înainte de debutul noului an școlar, arată că aproximativ 140 de unități de învățământ din județ nu dispun de pază umană și de sisteme de alarmare, iar 99 sunt dotate doar cu sisteme de supraveghere video. Potrivit autorităților, majoritatea unităților școlare sunt localizate în mediul rural. Pentru a preveni cazurile de violență și infracțiunile contra patrimoniului, furturile, tâlhăriile, abuzurile, distrugerea sau alte fapte care pot avea loc în incinta sau în imediata apropiere a școlilor, sunt necesare măsuri de siguranță. Un sistem complet de pază și protecție include atât pază umană, cât și sisteme de supraveghere video sau sisteme de alarmare.
„În anul școlar 2022/2023, în județul Buzău au funcționat, în mediul public și mediul privat, 483 de unități de învățământ preuniversitar (inclusiv unități conexe și creșele, parte integrantă a rețelei școlare), dintre care 128 în mediul urban şi 335 în mediul rural. Dintre cele 483 de unități de învățământ, 343 au implementat măsurile de securitate prevăzute în analizele de risc la securitatea fizică, iar 99 dintre ele au instalate doar sisteme de supraveghere video”, informează IPJ Buzău, în urma unei solicitări „Agerpres”.
