Scandalul „Lungulețu” s-ar putea reaprinde și la Buzău?

În opinia autorităților buzoiene și a multora dintre cei care folosesc informații corecte și, mai ales, din surse autorizate, un scandal după tipul celui de la Lungulețu ar avea șanse mici să se repete, sub o formă sau alta, și la Buzău. Conform atribuțiilor, prefectul județului este și șeful Comitetului Județean pentru Situații de Urgență, formulă care ar trebui să preîntâmpine apariția unor episoade pe modelul Lungulețu. Liliana Sbîrnea, Prefectul județului Buzău, reprezentantul Guvernului în teritoriu, a acceptat să comenteze pentru OPINIA conjunctura în care anume evenimente întâmplate în județul Dâmbovița au avut o finalitate nedorită, dar și cum este gestionată la Buzău problematica unor activități agricole puse în pericol de fenomene meteo precum seceta, cărora cu greu li se poate face față.

Dincolo de speculațiile din zona politicului, de data aceasta subiectul fiind exploatat la maxim de către așa-zișii suveraniști pentru propria imagine și mai puțin pentru identificarea de soluții, comentariile și aprecierile specialiștilor pe domeniu – gestionarea apelor, protecția mediului -, dar și analize pe marginea activităților economice derulate în interiorul balastierelor, care cel puțin la Buzău au fost autorizate în stil manelistic, adică… „fără număr”, ar indica o zonă a vinovățiilor tocmai pe extracțiile de agregate de râu într-un mod necontrolat. Încălcarea sau nerespectarea unor indicatori tehnici, spre exemplu adâncimea de excavare, lipsa aproape totală a activităților de echilibrare a zonelor exploatate (readucerea cât mai aproape de configurația de dinainte de începerea exploatării) pot genera și întreține un fenomen nedorit în care apele de suprafață să-și modifice o parte a cursului, ajungându-se ca acesta să alimenteze depozite subterane sau chiar să formeze un curs subteran. O astfel de realitate creată artificial poate căpăta aspecte tragice în condițiile instalării unei perioade de secetă pedologică.

Astfel de puncte de vedere ar putea atrage atenția dacă ar fi să amintim doar numărul acelor instalații de balastieră care au fost autorizate să funcționeze pe râul Buzău, în principal, acestea apropiindu-se de 60! Din albia majoră și cea minoră a râului Buzău, unde au fost identificate depozite importante de agregate de râu, se spune că au fost construite, în ultimii 40-50 de ani, cel puțin trei orașe: Buzău, Urziceni și Focșani. Un fenomen economic care a generat, spun specialiștii, o regresie a nivelului albiei râului Buzău cu aproape trei metri. Un astfel de element tehnic este susținut de o realitate corectată pe tronsonul râului Buzău între Berca și Podul de la Mărăcineni. Cele două canale folosite pentru irigații – pe malul drept în zona Cândești-Zorești-Merei, pe malul stâng pentru bazinul legumicol Mărăcineni – sunt alimentate gravitațional sau prin amorsare numai în condițiile în care au fost conectate la canalul hidroenergetic.

Sbîrnea: „Nu li s-a explicat oamenilor motivele raționalizării consumului de apă, ci s-a trecut la o acțiune în forță”

„Dacă este să facem o analiză pertinentă a celor întâmplate la Lungulețu, am convingerea că trebuie să avem în vedere în primul rând faptul că apa nu este o resursă inepuizabilă, de aceea trebuie gestionată corect! Controlul efectuat acolo de către Apele Române, în urma solicitărilor repetate ale celor de la Apa Nova București care semnalau scăderea drastică a debitului Dâmboviței – sursa de  apă potabilă pentru locuitorii Bucureștiului, afectate fiind și stațiile de pompare -, a scos în evidență cateva aspecte: autoritatea care a efectuat controlul nu a informat și nu a solicitat cooperarea autorităților județene și locale care, probabil, ar fi avut o altă abordare în relația cu cetățenii; nu li s-a explicat oamenilor motivele pentru care trebuie făcută o raționalizare a consumului de apă, ci s-a trecut la o acțiune în forță.

Producătorii agricoli din județul Buzău, ca și cei de la Lungulețu, ca și cei din toată țara, trebuie tratați cu respect pentru munca grea pe care o desfășoară și trebuie un dialog deschis, cu argumente pertinente de ambele părți, pentru găsirea de soluții, uneori de compromis, astfel încât să nu fie afectați. Conform legilor în vigoare, agricultorii trebuie să știe că avem obligația să avem permanent contorizată nevoia de apă, mai ales în perioada de secetă! Prin contractele pe care trebuie să le încheie, se dorește evidențierea necesarului de apă, astfel încat în momente critice, printr-un plan agreat, să se facă o distribuire echitabilă a acestei resurse. Din discuțiile purtate, nu prețul, care este destul de mic (3 lei/1.000m³) îi fac să evite contractele, ci necunoașterea legislației în totalitate. Legea Apelor dă dreptul de a utiliza gratuit apele de suprafață și subterane, fără autorizație, doar pentru băut, adăpat, udat, scăldat și diferite treburi gospodărești, dacă pentru aceasta nu se folosesc instalații, sau dacă se folosesc instalații de capacitate mică (0,2l/s).

În ultimii ani, în județul Buzău, suprafețele care necesită irigare au crescut simțitor, resursa de apă a rămas relativ aceeași, cu toate forajele și captările deschise – efectul acestora fiind anulat de fenomenul de secetă. Deci este firesc să avem probleme în perioada de vară, când pricipitațiile scad, cu apa necesară irigațiilor, de aceea acel plan de care vorbeam, trebuie făcut cu mult timp înainte, astfel încât toate părțile să înțeleagă riscurile și implicațiile.

Rolul prefectului în astfel de situații este acela de implicare a structurilor în găsirea de soluții și de mediere atunci când este cazul. Prefectul are un rol primordial în gestionarea situațiilor de urgență, este președintele Comitetului Județean pentru Situații de Urgență. Din această poziție, are datoria să coordoneze măsurile de prevenire și intevenție în toate cazurile în care există situații care pun în pericol viața sau bunurile cetățenilor! Pentru a nu ajunge într-o situație de urgență, trebuie să avem permanent în vedere principiul solidarității umane, pe care se bazează și  gospodărirea apelor, dar și interesului comun, prin colaborare la toate nivelurile administrației publice, a utilizatorilor de apă, a reprezentaților colectivităților locale”.

Autoritățile buzoiene, reunite la comanda prefectului Sbîrnea în formulă restrânsă – reprezentanții Apelor Române Administrația Bazinală Buzău – Ialomița, Hidroelectrica și ANIF – au tratat zilele trecute pe tema asigurării apei pentru irigații în condiții de secetă. Numai că, la final, doi dintre cei trei specialiști: Apele Române și Hidroelectrica, au impus o listă de priorități, în care problema irigațiilor era trecută la categoria „Cenușăreasă”. Dacă la Lungulețu prioritatea era considerată alimentarea cu apă potabilă a populației Bucureștiului, în cazul Buzăului, prioritatea ar fi producerea de energie electrică, probabil cei 42 de MW instalați la Barajul de la Siriu având puterea(!) să echilibreze sistemul național!