Șantierul de pe Bâsca Mare, exemplu de intervenție negativă asupra mediului în primul ghid pentru protecția conectivității ecologice
Șantierul de la Surduc, de pe Bâsca Mare, menit să ducă la secarea râului de munte „de clasă mondială”, cum susțin unele organizații neguvernamentale, este menționat ca
exemplu negativ în primul ghid pentru protecția conectivității ecologice – Ghidul IUCN: „Guidelines for protecting the interconnections of nature to enhance protected areas, conserve biodiversity, and increase resilience to climate change” („Linii directoare pentru protejarea interconectărilor naturii pentru îmbunătățirea ariilor protejate, conservarea biodiversității și sporirea rezistenței la schimbările climatice”).
Atenționarea vine de la romaniacurata.ro, care reamintește opiniei publice o problemă pe care a prezentat-o pe larg și în cursul anului trecut. În 2019, romaniacurata.ro a vorbit pe larg despre toate demersurile care s-au făcut de către organizațiile neguvernamentale pentru protejarea actualelor arii naturale din zona Bâsca Mare. Informarea vine după ce IUCN a emis un comunicat de presă cu privire la o premieră absolută, publicarea primului ghid pentru protecția conectivității ecologice în care acest areal este prezentat ca fiind în pericol ecologic.
Reamintim că în 2019 a avut loc un protest la care au participat o parte dintre concurenții competiției Balkan Rivers Tour 4, o competiție internațională de rafting, prin care se atrăgea atenția că Bâsca Mare reprezintă habitatul a nu mai puțin de zece specii de pește, dintre care patru protejate de interes comunitar, două dintre ele aflate în formularul standard al sitului Natura 2000 Penteleu.
La vremea respectivă, Instituția Prefectului Buzău a dat un răspuns oficial, prin care se arăta că defrișările de care vorbeau protestatarii și lucrările se fac în județul Covasna și că nu au legătură cu județul Buzău, iar în ceea ce privește protejarea speciilor s-au dat asigurări că nu vor fi probleme. Fostul prefect Carmen Ichim a cerut atunci explicații reprezentanților Apelor Române pe acest subiect și a negat existența vreunui Ordin al Prefectului Județului Buzău cu privire la problema dată, aducând și argumente în acest sens. Mai exact, în 2019 prefectul de la vremea aceea, Carmen Ichim, spunea: ,,În material (n.r. informația publicată în online) se face referire la un ordin al prefectului și reiese că prefectul județului Buzău a dat Ordinul 846 din 3 septembrie 2018 pentru aprobarea scoaterii definitive din fondul forestier național. Țin să vă aduc la cunoștință că nu prefectul județului Buzău a dat acest ordin, și toată lucrarea de construire se desfășoară pe raza județului Covasna; asta înseamnă că prefectul județului Covasna a dat acest ordin. Pe raza județului Buzău nu au fost efectuate lucrări cu privire la acest proiect pe cursul de apă Bâsca”. Tot la acea dată, directorul tehnic Iosif Dumitru, din cadrul Administrației Bazinale de Apă Buzău, spunea: ,,Barajul este amplasat pe raza comunei Zagolnici, județul Covasna. El face parte din amenajarea hidroenergetică Surduc – Siriu. Aducțiunea din lacul de acumulare care se creează în spatele acestui baraj este pentru centrala hidroenergetică de la Nehoiașu, un grup independent care va lucra pentru această aducțiune, deci este amonte de limita administrativ-teritorială dintre Buzău și Covasna. În această zonă, în 2008 a fost emis un aviz de gospodărire a apelor de la Administrația Bazinală de Apă Buzău-Ialomița, iar în ianuarie 2009 a fost obținut și acordul de mediu de la Agenția regională de Protecția Mediului Sibiu”.
Acesta a confirmat că pe raza județului Buzău nu au loc lucrări și că toate avizele au fost obținute de autoritățile din Covasna, și a dat asigurări că nu vor probleme de mediu și că s-au făcut toate lucrările potrivit legii astfel încât să nu fie afectați nici peștii din râu.
