Ruperea barajului de la Siriu, între teoriile catastrofice și realitate

Barajul de pământ de la Siriu este cunoscut tuturor buzoienilor, mai toți trecând pe lângă el în drum spre Brașov. Priveliștea către Lacul Siriu și Munții Bu­zăului reprezintă fundalul multor fotografii, dar acest lucru a născut și multe teorii cu privire la o po­tențială catastrofă, în eventualitatea în care barajul ar ceda.

Barajul a fost aprobat pentru construire în 1972 și a fost finalizat în decembrie 1994, după două decenii. Scopul construirii lui a fost de a alimenta cu apă potabilă localitățile din aval și de a iriga terenurile agricole, precum și de a produce ­energie electrică prin intermediul hidrocentralei Nehoiașu. Aceasta are o putere instalată de 42 MW, având un debit instalat de 32 mc/s și generează o producție medie de energie electrică pe an de 144 GWh.

Barajul Siriu a fost construit după o metodă inovatoare pentru acele vremuri, fiind alcătuit din rocă, steril și un miez din argilă, iar volumul umpluturilor a totalizat 8,3 milioane mc anrocamente (aglomerare de roci). Barajul are o lungime de 570 de metri și o înălțime de 122 de metri, ceea ce îl face al doilea ca mărime din țară, după Barajul de la Gura Apei (sau Gura Apelor) din Munții Retezat.

Cât de probabilă este o catastrofă?

Conform unui scenariu catastrofal, la o ruptură a barajului cu o avariere de 75 la sută pe lățime și înălțime, valul produs ar fi estimat la 60 de metri în aval de Barajul Siriu. În circa nouă minute, unda de viitură de 30 de metri ar ajunge la Nehoiu, apoi în 19 minute la Pătârlagele (21 m), în 27 de minute la Cislău (19 m), în 68 de minute la Berca (10,5 m), iar în 85 de minute la intrarea în municipiul Buzău (7,42 m). „În ipoteza în care barajul ar fi avariat pe 50 la sută din înălțime și lățime, atunci înălțimea undei va scădea cu 1-14 m în diverse amplasamente, iar dacă avarierea ar fi pe 25 la sută, unda ar scădea cu 1-34 de metri”, conform expresssud-est.ro.

Este greu de estimat care sunt șansele ca o astfel de catastrofă să se producă, dar nici nu se poate nega cu vehemență o astfel de posibilitate. Țara noastră nu este străină de astfel de evenimente, care au mai avut loc în 1991 și 1997. În general, marile catastrofe de acest fel sunt alcătuite din secvențe de întâmplări mai mici, care, în timp, duc la dezastre de proporții. „Lacurile de acumulare pot constitui surse potențiale majore de risc pentru localitățile și obiectivele din aval în cazul unor accidente la acestea, așa cum s-a întâmplat în anul 1991 prin ruperea barajului Belci de pe râul Tazlău, afluent al râului Trotuș (care reprezintă singura avarie de baraj important din țara noastră) și în anul 1997 prin ruperea barajului Cornățel, din bazinul hidrografic Vedea. Cauzele defecțiunilor sunt datorate, în cea mai mare parte, condițiilor geologice, unor neglijențe de execuție și întreținere, precum și vechimii acestora, țara noastră având o istorie bogată în calamități naturale și evenimente catastrofale cauzate de activitatea umană”, mai scrie aceeași sursă.

Amplasarea barajului în apropierea zonei seismice Vrancea este un alt factor de risc, aporape zilnic fiind cutremure de 2-3 grade de scara Richter, insesizabile de către oameni, dar care pot afecta structura barajului în timp. La aceasta se adaugă și deplasarea rocilor de pe versanții munților, care dă naștere fenomenului de colmatare (ridicarea fundului unui bazin prin depunerea rocilor). Astfel, presiunea asupra barajului crește, iar structura acestuia poate fi forțată peste măsură, ceea ce ar putea să ducă la rupere. Dacă barajul ar ceda, s-ar produce cel mai mare dezastru din istoria Româ­niei, deoarece lacul de acumulare Siriu are peste 155 de milioane de metri cubi de apă.

Au existat ingineri care au susținut că lucrările de finalizare ale barajului au fost făcute la repezeală și injectarea laptelui de ciment în munții din stânga și dreapta barajului a fost întreruptă, motiv pentru care căderile de pietre au devenit din ce în ce mai dese pe DN 10, drumul care leagă Buzău de Brașov.

Oficialii susțin, însă, că ruperea barajului este puțin probabilă, reprezentanții ABA Buzău-Ialomița spunând că acesta a fost construit în acord cu practica inginerească a vremii și ținând cont de toate aspectele de rezistență și stabilitate ale unei construcții de acest tip. „Proiectarea obiectivului a ținut cont de calculele de rezistență și stabilitate în regim static și pentru solicitarea la cutre­mur, amenajarea hidro­tehnică dispunând de un sistem de exploatare și urmărire a comportării în timp, conform prevede­rilor legale în domeniul siguranței barajelor”, conform stiridebuzau.ro. La ultima expertiză tehnică, efectuată în 2015, măsurătorile nu au arătat modificări în ceea ce privește structura barajului, acesta fiind monito­rizat de către firme specializate.