sâmbătă, 15 august 2020

Restricțiile pandemiei și efectele ei, transpuse în lucrări de artă într-o expoziție așteptată la New York

Pandemia de corona­virus nu a influențat doar viețile fiecăruia dintre noi, ci și arta. Într-o perioadă în care interdicțiile au vizat modul de a face cumpă­rături, de a ne întâlni cu prietenii, de a saluta, de a muncii, de a ne distra etc., un artist buzoian a realizat o expoziție încărcată de simboluri, cu compoziții din care nu lipsește celebra bandă negru-galbenă de delimitare acces.

„Cum am ajuns aici?” este o expoziție manifest de pictură și grafică a artistului Vladimir Păun-Vrapciu, care încearcă, prin lucrările sale, realizate în manieră expresionistă, să tragă un semnal de alarmă asupra unor problemele contemporane din existența noastră.

Lucrările au fost expuse începând de ieri, 1 iulie, la Muzeul Județean, unde pot fi vizitate până pe 12 iulie. Expoziția urmează să fie găzduită la Muzeul Țăranului Român și, în toamnă, în America, la New York.

Artistul mărturisește că s-a inspirat începând de la cele 10 îngrădiri raționale scrise în piatră de Moise pe Muntele Sfânt, sau de către Buda la momentul înfăp­­tuirii minunii de pe marginea râului Nairaajana și până la interdicțiile care au ajuns să schimbe viața noastră în totalitate de câteva luni.

 

„Tabloul meu preferat: dedicat unei interdicții de care am reușit să scăpăm la Revoluție”

„Expoziția mea este ins­pirată din ultima perioadă a pandemiei și trece printr-o fază de întrebări redate prin imagini. Din păcate, astăzi nu putem organiza un vernisaj cu public, pentru că suntem în pandemie, și trebuie să și arătăm res­pect medicilor care sunt în prima linie în lupta împotriva virusului. Cred că nu ar trebui să fie nevoie de un guvern și de ordonanțe de urgență ca să apară aceste îngrădiri care se suprapun ca timp și spațiu. Nu ar trebui să te oblige cineva să mergi la doctor dacă ești bolnav. Noi singuri ar trebui să respectăm indicațiile medicilor pentru ca viața să curgă în continuare în condiții normale”, a declarat Vladimir Păun-Vrapciu.

Întrebat care este ta­bloul său preferat din cadrul expoziției, artistul buzoian a spus că este foarte atașat de o lucrare care ilustrează o interdicție ce a dominat copilăria întregii sale generații, interdicție care a dispărut odată cu Revoluția din 1989.

„Tabloul meu preferat din expoziție este <24/25 decembrie>, un tablou al copilăriei generației mele. Tabloul nu are bandă de delimitare a accesului tocmai pentru că, după 1989, noi am reușit să scoatem <banda>, adică interdicția regimului comunist de a sărbători Crăciunul”, a mai declarat Vladimir Păun-Vrapciu.

Doina Mândru

  „Expoziția pornește de la personalitatea artistului. Vladimir Păun-Vrapciu este un arhitect, un om atent la traumele societății, la dorințele societății, la comanda socială și crizele societății. Este un arhitect de succes, modernist, care de fiecare dată știe să îmblânzească modernitatea și să confere arhitecturii rezidențiale intimitate. În această intimitate intervine socialul, intervin enunțul negativ, interdicțiile, o pu­te­re care te obligă să iei act de limitele libertății tale. Aici arhitectul simte și redă spațiul social. Lucrarea de cea mai mare dimensiune, <Saturn devorându-și fiii>, este molohul contemporan, molohul tehnicității contemporane, care ne devorează pe toți. Dar acest Saturn poate fi și animalul primar din om, primitivul absolut, care astăzi în America îl dă jos pe Iisus doar pentru că este alb și își dorește un Iisus de culoare, ca și cum nu s-ar fi născut în Orientul Apropiat”, a declarat istoricul de artă Doina Mândru.

Ion Anghel

„Este un punct de vedere raportat strict la situația de pandemie în care încă ne aflăm. Artistul a reacționat pentru că i-a păsat și  a încercat să vadă ce se întâmplă cu lumea în momentul de față. Laitmotivul este acest mare NU: <NU avem voie aia!”> <NU avem voie aialaltă!>. Trebuie să respectăm niște norme și să nu invadăm libertatea altora. E simplu: libertatea noastră se sfârșește unde începe libertatea altcuiva. În contextul de față, Vladimir a încercat să exprime plastic aceste lucruri, încercând să vadă cât NU și cât DA”, a declarat criticul de artă Ion Anghel.

 

loading...
error: Content is protected !!