România a făcut în ultimii ani paşi importanţi în dezvoltarea de capacităţi de reciclare, însă în multe domenii mai este loc de creştere, mai ales că ţintele sunt ambiţioase. Lanţul reciclării trebuie dezvoltat, mai ales că producătorii au nevoie de materii prime sustenabile, astfel încât să fie diminuat impactul asupra mediului. Prin Planul Național de Redresare și Reziliență se aşteaptă să apară pe harta României 26 de fabrici de reciclare.
Anul 2025 aduce cu sine o creştere a ţintelor de reciclare la nivel european, inclusiv pentru România. Vestea bună este că investiţiile în acest domeniu au luat o traiectorie pozitivă, iar în ultimii ani au apărut pe hartă tot mai multe proiecte şi în continuare pe agenda marilor grupuri sunt dezvoltări de capacităţi pe plan local, scrie „Ziarul Financiar”.
Din 2025, România are o ţintă de valorificare globală a deşeurilor de ambalaje de 70 la sută, în creştere de la 65 la sută în prezent, iar cea de reciclare va urca de la 60 la sută la 65 la sută, potrivit datelor oficiale analizate de Clean Recycle, unul dintre primii cinci jucători de pe piaţa locală a transferului de responsabilitate privind deşeurile de ambalaje (OIREP). Obiectivul de reciclare pentru hârtie şi carton creşte de la 70 la sută la 75 la sută, pentru materiale plastice şi aluminiu de la 40 la sută la 50 la sută, pentru sticlă şi metale feroase de la 65 la sută la 70 la sută, iar pentru lemn de la 20 la sută la 25 la sută. Totodată, pe lista obligaţiilor apare de la 1 ianuarie 2025 şi colectarea separată a textilelor postconsum la nivelul UE, inclusiv în România.
„România merge în direcţia bună din punctul de vedere al capacităţilor de reciclare, se fac investiţii în fabrici, însă România trebuie să facă şi investiţii în prevenţie, dar şi în promovarea refolosirii şi reutilizării ambalajelor”, explică Alexandru Laibăr, director executiv al asociaţiei Coaliţia pentru Economia Circulară (CERC). El spune că nu sunt date actualizate despre procentul atins de România în fiecare dintre ţintele propuse, însă datorită SGR, care a împlinit deja un an de la implementare, România stă bine din punctul de vedere al reciclării plasticului. De altfel, în primele 12 luni de la lansarea programului peste 3 miliarde de ambalaje au fost returnate de consumatori. În octombrie rata lunară de colectare a fost de 84 la sută, conform RetuRO, administratorul SGR.
Pe de altă parte, România a generat în 2022 – de atunci sunt ultimele date – o cantitate de 301 kg de deşeuri muncipale per capita, cel mai scăzut nivel de la nivel european, potrivit datelor de la Eurostat. Însă, datele disponibile arată că România recilează sub 15 la sută din deşeurile municipale.
Pe de altă parte, în ceea ce priveşte reciclarea deşeurilor electrice şi electronice (DEEE) România s-a clasat în 2021 (ultimele date disponibile) pe ultimele locuri, cu 31,7 la sută, conform datelor Eurostat. Cea mai recentă investiţie în această zonă a fost finalizată de GreenWEEE, companie care se ocupă cu reciclarea electrocasnicelor, parte din Green Group, şi a fost inaugurată în luna iunie la Buzău. Investiţia s-a ridicat la 15 milioane euro. În total, GreenWeee are trei fabrici, două la Buzău şi una în Câmpia Turzii.
„Deşeurile electronice sunt adesea văzute doar ca o problemă, dar GreenWEEE le transformă în resurse valoroase. Cu o rată de recuperare de 93 la sută şi o capacitate de tratare de 140.000 tone/an, compania reciclează echipamente electrice şi electronice, recuperând materiale precum feroase, neferoase, plastice, sau metale prețioase precum aurul, cuprul şi aluminiul”, spun reprezentanţii GreenWEEE, ca-re adaugă că compania asigură gestionarea sigură a substanţelor periculoase, prevenind contaminarea mediului. „Materialele rezultate devin materii prime secundare care revin în economie, fie pe piaţa locală, fie la export, consolidând rolul reciclării în sustenabilitate”, mai spun aceștia.
O altă investiţie anunţată în reciclarea deşeurilor electrice şi electronice (DEEE) a fost anunţată de ACC Recycling Services, parte a grupului polonez Elemental Group. Compania va finaliza fabrica de reciclare a deşeurilor electrice şi electronice (DEEE) din Lăpugiu de Jos, la 30 km de Deva (jud. Hunedoara) în aproximativ doi ani, intrând astfel într-un sector unde România este codaşă. „Astăzi capacitatea instalată este la 25-30 la sută faţă de cât este nevoie în zona de reciclare a deşeurilor electrice şi electronice (DEEE). Mai sunt necesare încă trei-patru fabrici de acest tip”, a declarat pentru sursa citată Cristian Pocol, preşedintele ACC Recycling Services.
În paralel, 26 de fabrici noi de reciclare ar urma sa fie construite în România, prin fondurile primite prin Programul National de Redresare și Reziliență (PNRR). Fabricile ar trebui inaugurate până în luna iunie 2026, iar finanțarea totală se ridică la aproximativ 220 de milioane de euro.
Anul 2025 aduce noi schimbări în ceea ce priveşte ambalajele din plastic, astfel că, după obligaţia de a avea capace ataşate, producătorii trebuie să se asigure că sticlele PET de băuturi cu capacitate de până la trei litri conţin cel puţin 25 la sută plastic reciclat, deci de aici pleacă şi o altă oportunitate. România recicla în 2021 doar circa 30 la sută din plasticul existent, conform datelor Eurostat, sub media UE şi sub obiectivele impuse de Comisia Europeană. Media UE este de 38 la sută, conform ultimelor date, în timp ce în Olanda este de 57 la sută, cel mai mare nivel din Uniunea Europeană. La polul opus stau Malta şi Franţa.
