Trimiterea la perioada Evului Mediu, când în istoria Angliei este consemnată disputa pentru tron între două case regale, York şi Lancaster, este justificată de dimensiunea temporală a conflictului. Războiul celor Două Roze a durat 30 de ani, aşa cum, la Lopătari s-a tras linie după cel de-al 30-lea an de dispute, la diverse niveluri, între proprietarii de păduri din comuna buzoiană şi autorităţile statului, primii în încercarea de a obţine un drept constituţional, în baza legilor funciare (1991, 2000, 2005).
La acest moment, peste 420 de documentaţii întocmite de cetăţenii din comuna Lopătari care reclamă dreptul la proprietate pentru diverse suprafeţe de pădure, moştenire de familie, fac obiectul unor analize interminabile la diverse instituţii ale statului: Comisia de fond funciar la nivelul Prefecturii, Ministerul Agriculturii, Ministerul Mediului sau diverse instanţe de judecată, de la procese pe fond, până la acţiuni judecătoreşti inclusiv la Curtea Supremă de Justiţie.
Primarul comunei Lopătari, Claudiu Constantin, reclamă trenarea unor astfel de situaţii, din poziţia în care nu poate influenţa în nici un fel cursul evenimentelor. „Sunt sentinţe care nu pot fi puse în aplicare, pentru că procedurile birocratice în care se încurcă chiar instituţiile statului, între ele, fac ca loturile de păduri câştigate în instanţă ca şi proprietăţi particulare, nu pot fi puse în posesie. O situaţie ce trenează nepermis de mult se referă la faptul că multe dintre pădurile câştigate în instanţă sunt în proprietatea publică a statului, recte Romsilva, şi se întârzie transferul suprafeţelor respective în categoria proprietate privată a statului, pentru a putea fi retrocedate”.
