Războinicul de pe A7 face înconjurul planetei!

La sfârșitul anului 2022, cercetătorii din cadrul Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” din București anunțau o descoperire impresionantă pe primul lot al Autostrăzii A7 Ploiești-Buzău: mormântul unui războinic din perioada migratoare, înhumat alături de calul său și de peste 100 de obiecte din aur. Descoperirea a stârnit freamăte printre cercetători, care au încercat să stabilească, pe baza obiectelor găsite, identitatea războinicului, apartenența și statutul său în cadrul comunității, precum și perioada exactă în care a trăit.

Într-o singură noapte ploioasă, șapte arheologi au fost nevoiți să exhumeze nu doar războinicul și calul, ci să scoată la suprafață și numeroasele obiecte plasate pe lângă: o spadă cu teaca învelită în aur, un pumnal cu defensă aurită și cu pietre semiprețioase, în jur de 120 de obiecte din aur de diferite dimensiuni, două catarame de argint, un cazan de bronz, în care era gătită mâncarea conducătorilor, săgeți și întăritoarele din os ale arcului. Acțiunea a fost necesară nu doar de teama hoților, ci și din cauza ploii, care ar fi putut distruge probe importante legate de proveniența obiectelor sau a căutătorilor de comori care ar fi luat cu asalt situl.

Mormântul, tezaurul de la Pietroasele și diadema de la Gherăseni, din aceeași perioadă

La câteva luni după ce au descoperit mormântul războinicului, arheologii vin cu informații proaspete. Aceștia spun că monumentala descoperire este comparabilă cu cea a tezaurului de la Pietroasele, găsit în 1837 de către doi țărani pietrari. O altă descoperire importantă a fost făcută la Gherăseni în 1961, atunci când doi localnici au dat peste mormântul unei femei de origine hunică, ce purta pe cap o diademă din bronz, acoperită cu foiță de aur și decorată cu pietre semiprețioase. Descoperirea a frapat prin aceea că femeia avea capul deformat, alungit în mod intenționat, trăsătură observată îndeosebi la huni, popor ce s-a perindat pe teritoriul românesc pe parcursul a două secole. Acolo însă, spune cercetătorul Silviu Ene, era vorba de o piesă singulară, căreia îi lipsea un element esențial în arheologie: contextul. Toate aceste comori, mai spun arheologii, au în comun faptul că fac parte din perioada migrațiilor, respectiv secolele IV-V.

„În ceea ce privește epoca aceasta și zona aceasta, ultima descoperire de acest fel a fost făcută în urmă cu 200 de ani”, spune Silviu Ene. „Este vorba de tezaurul de la Pietroasele, practic e aceeași epocă”, completează cercetătorul Radu Băjenaru, directorul adjunct al Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan”, citat de republica.ro.

Identitatea războinicului, un mister ce ar putea fi rezolvat cu analize în străinătate

Identitatea războinicului este greu de stabilit, iar mai mult de faptul că aparținea popoarelor migratoare, cercetătorii nu au putut stabili încă. „Este vorba despre un migrator de perioadă hunică, dacă era hun sau nu asta e greu de spus. Podoabele și toate piesele găsite au corespondențe foarte bune în mormintele din Asia Centrală”, spune cercetătorul Radu Băjenaru, citat de aceeași sursă.

Având în vedere că este unul dintre cele mai somptuoase morminte din perioada migrațiilor hunice, s-a pus întrebarea dacă acesta ar putea aparține celui mai puternic conducător al hunilor, Attila Hunul, supranumit și „Biciul lui Dumnezeu”. Arheologii spun însă că nu pot face o astfel de afirmație. „Asta este o problemă la populațiile migratoare, ei nu erau în totalitate de aceeași etnie. Aveau același tip de îmbrăcăminte, dar putea foarte bine să fie un got, de exemplu, care a trecut la felul hunic de a trăi”, subliniază Silviu Ene.

Pentru a afla mai multe este nevoie de cercetări amănunțite, cum ar fi analize ADN sau datări cu Carbon 14, care, însă, se fac doar în străinătate și sunt destul de costisitoare. „Am început deja analizele de antropologie fizică, scheletul se află în studiu, la fel și oasele de cal care sunt în studiu zooarheologic și sperăm să avem cât de repede rezultate din acest punct de vedere. Sigur că mai urmează o mulțime de lucruri, adică este o descoperire care merită toate analizele pe care știința le permite în momentul de față, inclusiv analize ADN, datări cu radiocarbon etc. Din păcate, majoritatea nu se pot face decât în laboratoarele din străinătate și sunt scumpe”, explică Radu Băjenaru.

 Comunitatea internațională, încântată de descoperire. Statul român, dezinteresat

Deocamdată, statul român nu pare interesat de descoperirea arheologică monumentală și nu a alocat fonduri pentru a face cercetările necesare. Ungaria este însă interesată, iar cercetătorii de acolo s-au oferit să ajute la elucidarea misterului, nu doar cu specialiști, ci și financiar. Cu toate acestea, ajutorul oferit nu presupune cedarea obiectelor sub forma unui troc, de altfel, acest lucru nici nu ar fi posibil, însă cercetătorii români speră ca autoritățile din țara noastră să aloce fondurile necesare studiilor.

„Mai multe instituții din Ungaria și-au arătat disponibilitatea de a se implica activ, financiar și cu specialiști, în analiza si valorificarea științifică a descoperirii, de a suporta costurile presupuse de cercetarea post-săpătură a descoperirii, costuri deloc neglijabile. Ca o paranteză: acest lucru nu presupune cedarea obiectelor descoperite către Ungaria, așa ceva nici nu ar fi posibil. Noi sperăm însă că statul român va găsi resursele financiare de a realiza toate aceste analize, pentru că este o descoperire foarte importantă făcută pe teritoriul României”, spune Radu Băjenaru.

Dincolo de granițele țării noastre, institutul care a făcut descoperirea este asaltat de cereri de informații din toată lumea, iar războinicul găsit lângă Mizil a făcut înconjurul planetei în lumea științifică. „Am primit din Brazilia solicitări de lămuriri, nu mai zic de revistele mari științifice, care au preluat știrea și ne cer punctual, chiar și acum, să mai facem anumite precizări. Deci e o descoperire cunoscută acum pe tot mapamondul”, spune Radu Băjenaru.

Arheologul mai ține să precizeze faptul că informația cum că niște muncitori ar fi dat peste mormântul războinicului este total falsă, căci acesta a fost găsit de către arheologii aflați la fața locului. După ce procesul de conservare se va încheia, obiectele descoperite vor fi expuse la Muzeul Județean Prahova.