Protest la Spitalul Județean. Ce spun ministrul Sănătății și președintele Colegiului Medicilor

Alexandru Rogobete, ministrul Sănătăţii, a anunţat miercuri seară, 7 ianuarie, că, în perioada imediat următoare, la Spitalul Judeţean Buzău va avea loc un audit administrativ, precum şi verificări prin Corpul de Control, pentru a analiza aspectele ce ţin de zona administrativă.
„Am văzut în spaţiul public declaraţiile unor politicieni legate de situaţia de la Spitalul Judeţean de Urgenţă Buzău şi consider necesar să fac câteva clarificări, pentru ca oamenii să nu fie dezinformaţi, mai ales din punct de vedere medical. Pentru acest caz am fost informat în timp util şi am sesizat imediat Colegiul Medicilor din România, singura instituţie abilitată să se pronunţe din punct de vedere medical. Colegiul Medicilor va face verificările necesare şi va exista un răspuns clar privind situaţia pacientului politraumatizat de la Buzău (…) Am discutat inclusiv cu preşedintele Consiliul Judeţean Buzău, iar în perioada imediat următoare la Spitalul Judeţean Buzău va avea loc un audit administrativ, precum şi verificări prin Corpul de Control, pentru a analiza toate aspectele ce ţin de zona administrativă”, a scris ministrul Sănătăţii pe pagina sa de Facebook.

El a catalogat nefondate şi profund incorecte afirmaţiile conform cărora ar fi vrut să muşamalizeze cazul tânărului de 25 de ani, internat cu o fractură închisă de femur şi care a decedat la Spitalul Judeţean de Urgenţă Buzău. „Am văzut acuzaţii potrivit cărora aş încerca să muşamalizez acest caz. Este o afirmaţie nefondată şi profund incorectă. Nu am muşamalizat niciodată nimic. Dimpotrivă, am fost ministrul care a spus adevărul şi care a scos la lumină probleme ascunse ani de zile, tocmai pentru că doar recunoaşterea lor ne permite să le corectăm (…) A compara politic situaţia de la Buzău cu cea de la Iaşi este aberant. La Iaşi vorbeam despre decesele unor copii, despre infecţii neraportate, protocoale încălcate şi lipsa infrastructurii minime în secţii ATI – o situaţie critică ce punea în pericol vieţi, motiv pentru care m-am deplasat personal acolo. Nu voi încerca să explic lucruri medicale unui politician care, cel mai probabil, nu ştie ce este sau unde se află femurul. Medicina nu se face din declaraţii politice şi nici din acuzaţii fără fundament”, a susţinut Alexandru Rogobete.

La rândul său, președintele Colegiului Medicilor din România, Cătălina Poiană, îndeamnă, tot printr-o postare pe Facebook, la moderație, la respectarea prezumpției de nevinovăție și la evitarea politizării cazului: „Un tânăr a murit la Spitalul Judeţean de Urgenţă Buzău. Este o tragedie. O viață pierdută, o familie îndurerată, un sistem medical aflat iarăși în tensiune. Ca medic și ca președinte al Colegiului Medicilor din România, dar mai ales ca om, îmi exprim întreaga compasiune față de familia tânărului care a murit la Spitalul Județean din Buzău. Înțeleg pe deplin interesul public și dorința oamenilor de a afla adevărul.
Cu toții vrem răspunsuri. Dar tocmai pentru că este vorba despre viață și despre responsabilitate, cred cu tărie că aceste răspunsuri trebuie să vină în urma unei anchete corecte, riguroase și obiective. Raportul medico-legal alături de întreaga anchetă într-un astfel de caz sunt cele care vor stabili ce s-a întâmplat. Până atunci, trebuie să respectăm un principiu fundamental: prezumția de nevinovăție. Dacă se va dovedi că a existat o greșeală medicală, cel vinovat trebuie să răspundă. Dar vă rog, să nu aruncăm cu piatra, să nu generalizăm și să nu politizăm această tragedie. Am fost la Spitalul Județean de Urgență Buzău anul trecut. Un spital care are un director medical interimar tânăr, am văzut o echipă medicală care vrea să își facă treaba, medici care au un volum foarte mare de pacienți.
În seara aceasta (miercuri seară, n.r.) am vorbit la Spitalul Judeţean de Urgenţă Buzău și am înțeles că din data de 1 ianuarie până ieri, în data de 6 ianuarie la unitatea de primiri urgențe a spitalului s-au prezentat 1.562 de pacienți, ce au fost consultați de doar trei medici pe tură. În data de 2 ianuarie au fost 307 prezentări, iar în data de 3 ianuarie 309 prezentări. Toți trebuie să înțelegem acest volum imens de muncă, vorbim de o presiune foarte mare și atunci cred că medicii care muncesc și sunt alături de pacienți trebuie susținuți corect.
Nu iau apărarea nimănui, dar trebuie să spunem și lucrurilor pe nume: medicii au un volum imens de cazuri pe care trebuie să le gestioneze. Respectul pentru pacient și responsabilitatea față de profesia medicală merg împreună. Trebuie să avem însă și respect și pentru medicii corecți și profesioniști care își fac datoria. Avem obligația de a păstra echilibrul și de a căuta adevărul cu decență”.




Embolia grăsoasă!
Această situație este extrem de gravă și ridică semne de intrebare majore asupra deciziei medicale. In medicina anului 2026, la un tanăr de 25 de ani, fără alte leziuni („fără alte probleme”), programarea operației abia după 3 zile pentru o fractură de femur este considerată o intarziere critică și nejustificată.
Iată de ce această abordare a fost, cel mai probabil, fatală:
1. Femurul nu se tratează cu ghips
In medicina modernă, fractura de diafiză femurală la adult nu se tratează prin ghipsare. Ghipsul nu poate stabiliza un os atat de mare și nu poate opri mișcarea fragmentelor osoase care „pompează” grăsimea in sange. Ghipsul este doar o măsură temporară de confort, nu un tratament de prevenire a complicațiilor.
2. „Standardul de Aur” a fost incălcat
Pentru un pacient tanăr și stabil, protocolul internațional este clar: fixarea chirurgicală in primele 24 de ore.
La 25 de ani, organismul este puternic, dar măduva osoasă este foarte activă.
Amanarea operației pană in ziua a 3-a a lăsat o „fereastră de pericol” imensă in care picăturile de grăsime au inundat plămanii și creierul.
3. De ce este șocant deznodămantul la 25 de ani?
Un tanăr de 25 de ani are o rezervă pulmonară și cardiacă uriașă. Decesul sugerează că embolia a fost masivă, tocmai pentru că fractura a fost lăsată instabilă timp de 72 de ore. In acest interval, orice mișcare a pacientului in pat (pentru igienă, radiografii sau din cauza durerii) a eliberat și mai multă grăsime in circulație.
4. Semnalele de alarmă care probabil au fost ignorate
Intre ziua 1 și ziua 3, acest pacient a avut aproape sigur semne pe care spitalul ar fi trebuit să le observe:
O ușoară agitație sau confuzie (pusă poate pe seama durerii).
O creștere a pulsului (tahicardie).
O scădere ușoară a saturației de oxigen care ar fi trebuit să alerteze imediat echipa pentru un transfer la Terapie Intensivă.
Concluzie tehnică
Dacă singura problemă a fost fractura de femur, decesul la 3 zile este, in termeni medicali, un „failure to rescue” (eșec in a salva). Programarea operației după 3 zile pentru un tanăr altfel sănătos este o strategie care contravine tuturor ghidurilor de traumatologie din 2026, care cer stabilizarea rapidă tocmai pentru a evita acest deznodămant.
Este o situație care justifică pe deplin o investigație amănunțită, deoarece embolia grăsoasă la un tanăr fără alte traume este aproape intotdeauna prevenibilă prin operație precoce.