Primii legumicultori cu diplomă ies pe porțile Băncii de Gene

Banca de Resurse Genetice Vegetale pentru Legumicultură, Floricultură, Plante Aromatice și Medicinale desfășoară un proiect prin intermediul căruia sunt pregătiți tineri pentru profesia de legumicultor. Zilele acestea se va încheia pregătirea, iar tinerii vor obține o diplomă de calificare în legumicultură, recunoscută de Ministerul Educației. Cursurile sunt predate chiar de către cercetătorii instituției, iar participanții se bucură de toate condițiile necesare, astfel încât la final să se bazeze pe cunoștințe solide în domeniul agricol.

„Am avut niște cursuri pentru tineri care se finalizează acum. Este o grupă de legumicultori în cadrul unui proiect mai larg, gestionat de la Constanța. Am fost prinși în proiectul acesta cu școlarizarea pentru legumicultiori. Sunt cursuri acreditate de Ministerul Educației. Pe diplomă va scrie că sunt legumicultori; tinerii vor fi acreditați ca legumicultori. Diploma este un atestat de studii prin care se certifică faptul că ei au făcut atât modulul teoretic, cât și practic”, spune directorul instituției, Costel Vînătoru.

Certificarea în acest domeniu, al legumiculturii, le va fi de folos tinerilor în mai multe direcții, inclusiv în atragerea de fonduri europene, pe lângă faptul că vor deține foarte multe informații despre bazele legumiculturii, despre tehnicile de producere a legumelor în spații protejate și în câmp, despre fiecare specie, despre legumele pe care și le pot cultiva acasă, dar și  în alte forme de organizare. Tinerii cursanți vor putea să își înceapă propriile afaceri în domeniul agricol și să atragă mai ușor fonduri europene pentru punerea în practică a proiectelor.

Despre beneficiile acestei pregătiri, respectiv a acestei certificări, directorul Costel Vînătoru spune: „Tinerii pot să practice această meserie și să atragă la rândul lor fonduri. Pot să dezvolte o afacere în gosăpodăria lor sau în sistem intensiv. Pot să abordeze proiecte pe fonduri  europene și obțin un punctaj mai mare, pentru că fac dovada că sunt în domeniu. Certificarea le dă dreptul să utilizeze și anumite substanțe pentru plante. Au început să se aplice regulile conform cărora   dacă nu ești de specialitate nu vei mai putea să cumperi și să folosești produsele chimice care țin de protecția plantelor”.

Școlile buzoiene, dornice de parteneriate cu „Banca de Gene”

Tot în domeniul pregătirii, directorul Băncii spune că a primit solicitări din partea multor unități de învățământ buzoiene, privind desfășurarea de activități în care elevii să primească informații despre semințe, legume, plante. „Sunt deja școli și instituții care au venit către noi;  le-am zis să vină la sfârșitul lunii martie, ca să avem mai multe plăntuțe, iar copiii să vadă lucruri concrete”, spune Vînătoru.

În momentul de față, la Banca de Resurse Genetice Vegetale pentru Legumicultură, Floricultură, Plante Aromatice și Medicinale se lucrează pentru amenajarea a opt sere unde se dorește însămânțarea unor plante care vor fi regenerate. „Avem semințe mai vechi care trebuie regenerate. Prima grijă a noastră este să nu pierdem soiurile vechi, care sunt în pericol. Au câțiva ani și sunt păstrate în condiții normale. Ținta noastră este ca în regim de urgență să regenerăm din  fondul de semințe pe care îl avem și să sporim și la descrierea soiurilor pe care o avem. Ne dorim să facem descrierea lor după normele internaționale și să arhivăm informațiile, apoi semințele proaspete să fie puse în celulele de păstrare pe care noi le avem, unde se vor păstra mai mulți ani. Avem și specii  cu puține semințe; avem și o sămânță și trei sau cinci semințe procurate cu multă greutate și trebuie să le multiplicăm și pe acelea. Vorbim de specii noi care nu au fost cultuivate în România și care au fost procurate  cu greutate. Și aici tebuie să reușim să creăm un fond operativ de sămânță”, spune cercetătorul Costel Vînătoru.

Ce planuri are „Banca de Gene” pentru producătorii autohtoni

La Banca de Reurse Genetice Vegetale pentru Legumicultură, Floricultură, Plante Aromatice și Medicinale continuă cercetarea. Anul trecut, prin munca specialiștilor de aici s-a reușit înscrierea la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci (OSIM) a zece soiuri, iar acum au în pregătire pentru omologare alte zece soiuri. „Vrem să ținem pasul cu nivelul de vârf al pieței. Pentru că noi nu suntem foarte bine în piața semințelor cu creații hibride. Legumicultorii folosesc foarte mult sămânța  hibridă, pentru că producția este mult mai mare. În spații protejate peste 95 la sută din sămânță este hibridă și este din import. Noi debutăm anul acesta cu un hibrid de tomată, pe care îl propunem pentru omologat și vrem ca an de an să venim cu câte un hibrid pe care să îl înscriem în catalog, astfel încât să recâștigăm piața semințelor românești. Acum, cu tristețe spunem că este dependentă de importuri. Procentul de semințe românești în piață este foarte mic  mai ales la nivele aceste profesionale. Acum în sistemul hobby producătorii folosesc soiuri zemoase, gustoase tradiționale. În sistemul intensiv, însă, cei care fac o afacere, nu acceptă aceste soiuri pentru că au capacitate mică de păstrare, rezistență scăzută la transport, se depreciază fructele repede. De aceea,  trebuie să venim să fim acolo, iar vârful cercetării s-a dus către hibrizi performanți”, explică cercetătorul buzoian.

Banca de Gene, un proiect de țară care are nevoie de susținere la nivel de ministerial

Proiectul Băncii de Reurse Genetice Vegetale pentru Legumicultură, Floricultură, Plante Aromatice și Medicinale este unul de țară, un proiect de neam, este un proiect care vizează siguranța și securitatea alimentară a poporului român; are un potenţial real şi uriaş pentru a devedi un brand naţional, asta desigur dacă se doreşte aşa ceva. Deocamdată este singura instituție acreditată, care să funcţioneze după normele şi standardele internaţionale, cele mai cunoscute fiind standardele Organizației pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite (FAO). Orice întârziere în realizarea acestei noi infrastructuri de cercetare conduce la pierderi irecuperabile a unor părţi importante din patrimoniul genetic autohton.

În momentul de față, această instituție este bugetată cât să se acopere utilitățile și salarizarea pentru personalul existent. Aici, însă, mai sunt două obiective foarte importante fără de care nu se poate atinge ținta. Este vorba despre personalul insuficient și necesitatea de a se identifica sumele pentru finanțarea marelui proiect, și anume construcția clădirii cu laboratoare și celule de păstrare a semințelor. Directorul Vînătoru spune că întotdeauna a primit sprijin din partea miniparlamentului de la Buzău, a Primăriei, Consiliului Local și al primarului Constantin Toma, dar este nevoie de sprijin în continuare și de la nivelul Ministerului Fondurilor Europene. „Am felicitat și mulțumit Consiliulului Local, Primăriei Buzău și domnului primar, pentru că aici toți reprezentanții au votat pentru acest proiect și ce a ținut de Consiliul Local Buzău. Acest miniparlament buzoian a realizat consens pentru acest proiect, dând un exemplu că sunt și proiecte care pot fi susținute la unison de forțele politice. Nu s-a reușit să se depășească stadiul local”, mai spune cercetătorul buzoian.

Banca de Reurse Genetice Vegetale pentru Legumicultură, Floricultură, Plante Aromatice și Medicinale stă la baza multor altor proiecte. De aici s-ar putea crea branduri foarte valoroase de țară și locale. „Putem crea puncte gastronomice, producerea de semințe, exportul lor, putem contribui la scăderea prețurilor la legume și fructe pentru că venim cu resursă mai ieftină autohtonă, poate crea locuri de muncă. Pe învățământ putem educa populația să mânânce sănătos; putem să activăm industria turismului și zona medicală, pentru că sunt plante care se duc pe această zonă, putem obține medicamente și produse pentru sănătate, plante aromatice etc.”, enumeră directorul instituției câteva dintre lucrurile care vorbesc despre potențialul de dezvoltare pe care îl oferă această bancă, nemaivorbind de siguranța alimentară a populației, în momentul în care ea va funcționa la standardele internaționale pentru care a fost înființată.