Predoiu explică de ce rămân magistrații și polițiștii cu pensiile speciale

Parlamentul a adoptat proiectul de lege privind eliminarea pensiilor speciale. Proiectul de lege a suferit modificări față de varianta asumată de guvern și convenită cu oficialii europeni. Mai exact, parlamentarii PSD și PNL au introdus derogări și excepții care amână aplicarea reformei în următorii 5 ani și prelungește eliminarea pensiilor speciale pe o perioadă de 20 de ani. USR a refuzat să voteze proiectul de lege, precizând că acesta nu elimină nicio pensie specială.

Ce fel de reformă este cea care începe abia peste 5 ani?

Aflat, joi, la un eveniment organizat cu ocazia plecării în Grecia a unei prime serii de 40 de pompieri, ministrul de Interne, Cătălin Predoiu – fost ministru al Justiției în guvernul condus de Nicolae Ciucă – a spus că decizia a fost luată „pentru a nu bulversa sistemele vitale”:

„Anumite măsuri au fost etapizate tocmai pentru a nu bulversa sistemele despre care vă vorbeam. Sunt foarte mulți beneficiari ai acestor pensii de serviciu, care ar putea oricând să plece la pensie și care pur și simplu ar destabiliza funcționarea unor sisteme vitale (…) Dacă tot am vorbit de acest eveniment onorant (plecarea pompierilor în Grecia, n.r.), imaginați-vă doar teoretic că jumătate dintre cei pe care i-ați avut în față ar fi fost, nu știu, beneficiari ai unor astfel de drepturi și, sub temerea că și le-ar pierde, ar face o retragere de la post. Mai puțin de jumătate din efective le-am pierde. La fel și cu magistrații și la fel și cu polițiștii și militarii. Deci, n-a fost o misiune ușoară nici pentru guvern, nici pentru Parlament, și încercăm să găsim acest optim pentru care au fost atâtea și atâtea discuții și Comisia Europeană și în Parlament (…) Nimeni nu a avut rele intenţii, este un subiect aşteptat de opinia public”, a adăugat Predoiu.

 Despre atacarea legii la Curtea Constituțională

Judecătorii instanței supreme au fost convocați joi în Adunarea Generală și au decis sesizarea Curții Constituționale pe legea pensiilor speciale și pe interdicția cumulului pensiei cu salariul.

Întrebat de jurnaliști despre acest demers, Predoiu a spus că „nu ar fi un eveniment inedit pentru că, în general, Înalta Curte îşi manifestă un rol destul de proactiv”: „Şi primul-ministru, şi preşedintele Senatului, şi subsemnatul şi alţi colegi din partide au avut permanent consultări cu sistemul judiciar. Am explicat ce se poate şi ce nu se poate din perspectiva limitelor destul de rigide impuse de criteriile stabilte anterior în PNRR, dar în acelaşi timp că prevederile legale vor respecta tot ceea ce înseamnă statutul magistraţilor şi independenţa magistratului. Nu ar fi un eveniment inedit pentru că în general, Înalta Curte îşi manifestă un rol destul de proactiv, am văzut în ultimii ani, în a sesiza CCR, a făcut-o recent şi cu Codurile de procedură penală şi Codul penal, unele sesizări au fost respinse, altele admise. Până la urmă este un mecanism democratic dar sunt curios care sunt motivele”, a spus Predoiu.

Reamintim că parlamentarii PSD și PNL au modificat în comisiile de specialitate proiectul de lege care reglementează statutul pensiilor speciale față de varianta prezentată de Guvern. Astfel, potrivit noilor modificări, procurorii și judecătorii se pot pensiona până în anul 2028 în aceleași condiții ca și până acum – adică indiferent de vârstă, dacă au 25 de ani vechime – și vor beneficia de o pensie în cuantum de 80 la sută din indemnizația brută și sporurile din ultima lună de activitate.

Mai exact, modificarea instituie o perioadă de grație de cinci ani pentru pensionarii speciali. De aceleași condiții de pensionare prevăzute de legile în vigoare acum beneficiază și celelalte categorii de pensionari speciali și pensionarii militari, în următorii cinci ani. Inițiatorii amendamentului sunt parlamentarii PSD și PNL care au motivat că această prevedere este necesară „pentru menţinerea în activitate a celor care ar îndeplini condiţiile de pensionare, fără a destabiliza sistemul public prin ieşirea la pensie a unui număr foarte mare de angajaţi”.

O altă modificare operată față de varianta asumată și anunțată prevede o impozitarea cu doar 15 la sută a pensiilor speciale mai mari de 4.000 de lei net și nu 30 la sută așa cum anunțaseră inițial.

Reforma pensiilor speciale este un jalon în PNRR, România riscând să piardă peste 3 miliarde de euro de la UE în cazul în care nu o face. Beneficiari de pensii special, de serviciu și militare, sunt în jur de 190.000 de persoane, grosul fiind la pensiile militare, aproape 180.000, unde intră cele de la MAI, MApN, SRI, SIE și STS.