Predoiu: „Agenda Justiției din anul 2022 este cea mai provocatoare și mai complicată de la aderarea României la UE și până în prezent”

După o serie de întâlniri cu reprezentanți ai sistemului de justiție, pe tema prezentării problematicii și planurilor de acțiune ale ministerului pe care îl conduce pentru 2022, Cătălin Predoiu a constatat că agenda pe anul viitor pre­zintă o serie de provo­cări. Aceasta deoa­rece fiecare obiectiv atârnă atât de eforturile și performanța ­mi­nisterului, cât și de performanța și cooperarea altor instituții, a magistraților și a grefierilor, fapt de care ministrul Justiției era conștient atunci când a acceptat mandatul.

Cătălin Predoiu este de părere că singura soluție pentru depășirea acestor obstacole o reprezintă dialogul, formal și informal, dintre instituții, și declară că Ministerul Justiției va rămâne deschis în acest dialog, atât față de cei care au manifestat dorință de cooperare, cât și față de cei care, deocamdată, au refuzat să se angajeze în consultări. „Aceste consultări nu sunt formale pentru Ministerul Justiției, ci reprezintă o modalitate de a îmbogăți pachetul de soluții cu care abordăm problemele Justiției, precum și un mijloc prin care internalizăm și armonizăm agendele la nivelul fiecărei instituții”, a scris ministrul pe pagina sa de Facebook.

Cătălin Predoiu a mai subliniat și importanța cooperării instituțiilor în ceea ce privește îndepli­nirea obiectivelor pentru anul 2022, pe care acesta îl consideră determinant pentru sistemul judiciar româ­nesc și a mai declarat că orgoliile personale sau instituționale nu își au locul, dat fiind că măsurile trebuie să vizeze apărarea și realizarea drepturilor și libertăților cetățenești. De asemenea, ministrul s-a angajat ca anul 2022 să fie unul de impact pentru sistemul judiciar, iar comunicarea va fi elementul-cheie în această renaștere vizată. „Armonizarea agendelor va conduce, la rândul ei, la concentrarea eforturilor și multiplicarea efectelor bene­fice, cu impact direct asupra drepturilor și obligațiilor cetățenilor. În acest efort, orgoliile personale sau instituționale nu își au niciun loc, pentru că această agendă a Justiției este interinstituțională și ține în cel mai înalt grad de buna func­ționare a statului și a vieții sociale, economice, de ga­rantarea, apărarea și realizarea drepturilor și ­li­bertăților fundamentale ale cetățenilor. Voi utiliza toate competențele legale ale Ministerului Justiției pentru ca noul an 2022 să fie unul al revirimentului în sistemul judiciar”, a mai spus acesta.

Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate, pe agenda din 2022

Săptămâna trecută, Că­tălin Predoiu a abordat și problema Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI), în ceea ce privește valorificarea bunurilor confiscate, dobândite în urma unor activități infracționale și identificarea, inclusiv dincolo de granițele țării. Acesta a promis că se va concentra pe o serie de măsuri legislative care să extindă atribuțiile Agenției și să își atingă scopul pentru care a fost gândită chiar de către el. „ANABI, în viziunea mea, care am proiectat această agenție acum mai mulți ani de zile, ar trebui să dobândească o mai pregnantă componentă de identificare a activelor care rezultă din săvârșirea infracțiunilor, nu numai de valorificare a lor, și pe asta mă voi concentra în anul care vine – a dota ANABI cu instrumente legislative care să-i permită, repet, nu numai să valorifice, să scoată la licitație publică (…) bunuri confiscate, ci să le și identifice, inclusiv dincolo de granițele țării. Dacă ANABI va reuși să identifice conturi bancare, active imobiliare sau mobiliare prin cooperare cu agenții internaționale de profil și să le aducă în vânzare publică silită pentru a recupera produsele infracțiunii, atu­nci, într-adevăr, își va rea­liza scopul pentru care a fost gândită”, a mai spus Cătălin Predoiu.

Deocamdată, ANABI are o competență limitată cu privire la operațiunile de vânzare la licitație publică. Anul trecut a fost lansată în dezbatere publică o strategie de dezvoltare a instituției, care a continuat și în 2021 și pe care speră să o definitiveze anul viitor. Ministrul Justiției a mai declarat că va discuta cu cei din conducerea ANABI pentru a-i convinge să își extindă activitatea de vânzare a bunurilor confiscate. „Voi sta de vorbă cu cei din conducerea ANABI să extindă și mai mult această activitate de vânzare. De altfel, dânșii și-au prevăzut în PNRR un obiectiv ambițios și anume acela de a constitui o bază logistică”, a menționat Cătălin Predoiu.

Sistemul judiciar româ­nesc are nevoie de o ­ima­gine nouă, fiind marcat, în ultimii ani, de scindări și scandaluri atât între instituțiile sale, cât și în interiorul acestora. Imaginea „șifonată” a sistemului judiciar se reflectă și într-un studiu efectuat anul trecut, care arăta că românii nu sunt foarte încrezători în justiție, circa 45 la sută dintre ei declarând că au o părere destul de proastă și foarte proastă despre independența judecătorilor și a tribunalelor. În ceea ce privește motivele pentru această lipsă de independență, românii au spus, în proporție de 49 la sută, că amestecul sau presiunile din partea guvernului sau a politicienilor contează foarte mult. Și amestecul sau presiunile din partea intereselor economice și ale altor interese specifice contează în această percepție negativă, potrivit unui procent de 44 la sută dintre ­res­pondenți, în timp ce faptul că statutul judecătorilor nu le garantează independența este la fel de important pentru 21 la sută dintre respondenți, conform digi24.ro.