Pe 2 iulie, Biserica Ortodoxă Română îl cinsteşte pe Sfântul Voievod Ştefan cel Mare, domnitorul muşatin căruia, pentru sfinţenia faptelor sale, poporul român de pretutindeni îi înalţă, din adâncul conştiinţei sale, un prinos de mulţumire şi recunoştinţă. El a fost canonizat de Biserica Ortodoxă Română, pe data de 20 iunie 1992.
În fiecare an, la Mănăstirea Putna, acolo unde se află mormântul lui Ștefan cel Mare, mii de oameni vin să-l cinstească pe cel care și-a apărat țara cu prețul vieții. Anula cesta se împlinesc 520 de ani de la trecerea sa la cele veșnice. Începutul sărbătoririi Sf. Ștefan cel Mare la Putna a început prin ducerea cu o zi înainte, a moaștelor Sf. Iacob Putneanul din paraclisul Sf. Ap. Petru și Pavel în baldachinul din incinta Mănăstirii Putna.
La Sfânta Liturghie arhierească la pomenirea Sf. Voievod Ștefan cel Mare, al doilea hram al Mănăstirii Putna, slujesc astăzi Preasfințitul Părinte Ignatie, Episcopul Hușilor, Preasfințitul Părinte Veniamin, Episcopul Basarabiei de Sud, și Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților.
Domnitorul Ştefan cel Mare, fiu al voievodului Bogdan al II-lea şi al doamnei Maria – Mălina Oltea, este chemat la tronul Moldovei, la 12 aprilie 1457. A domnit 47 de ani, durată care nu a mai fost egalată în istoria Moldovei. În timpul său, a dus lupte împotriva Imperiului Otoman, Regatului Poloniei şi Regatului Ungariei, pentru apărarea neamului și a creștinătății, motiv pentru care a fost numit de papa Sixt al VI-lea „atletul creştinătăţii”.
În cei 47 de ani de domnie, Ştefan a ctitorit 44 de biserici şi mănăstiri pentru războaiele purtate, pe care le-a înzestrat cu pământuri şi împodobite cu Sfinte Evanghelii şi cărţi, cu epitafuri şi veșminte de brocarturi scumpe, cu cădelniţe şi sfeşnice de aur.
L-a avut ca duhovnic şi sfetnic pe Sfântul Cuvios Daniil Sihastrul, de la care a învăţat să fie un om al înţelepciunii şi dreptăţii, al iubirii şi iertării.
