Povestea ,,dosarului Dobrică” și a achitării fostului președinte al Camerei Deputaților Valeriu Zgonea
Fostul președinte al Camerei Deputaților Valeriu Zgonea a fost achitat, prin decizie definitivă a Curții de Apel București, în dosarul în care fusese trimis în judecată pentru trafic de influență, și în care, în prima instanță, fusese condamnat, în anul 2020, la trei ani de închisoare cu executare. Curtea de Apel București a decis, vineri, să admită apelul formulat de Valeriu Zgonea împotriva deciziei Tribunalului București și a hotărât achitarea fostului președinte al Camerei Deputaților, după ce magistrații au constatat că fapta nu există.
În ianuare 2018, fostul președinte al Camerei Deputaților Valeriu Zgonea a fost trimis în judecată de către procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) pentru trafic de influență, fiind acuzat că ar fi primit de la fostul consilier județean Dumitru Dobrică peste 62.000 de lei, după ce i-ar fi promis angajarea fiicei în funcția de președinte al Centrului Național de Management pentru Societatea Informațională din cadrul Ministerului pentru Societatea Informațională.
Ce susțineau procurorii anticorupție
„În ordonanțele procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt: în cursul lunii iulie 2012, inculpatul Zgonea Valeriu-Ștefan a fost numit în funcția de președinte al Camerei Depu-taților din cadrul Parlamentului României. În acest context, începând cu luna iulie 2012, suspectul Dobrică Dumitru i-a promis inculpatului Zgonea Valeriu-Ștefan, iar acesta din urmă a acceptat foloase necuvenite în schimbul intervenției pe lângă funcționarii publici asupra cărora a lăsat să se creadă că are influență, în vederea numirii unei rude a lui Dobrică Dumitru într-o importantă funcție publică.
Ulterior, inculpatul Zgonea Valeriu-Ștefan a primit de la suspectul Dobrică Dumitru foloase necuvenite în sumă de aproximativ 52.000 de lei, reprezentând contravaloarea unor servicii de turism (excursie de patru zile la Viena în intervalul 16-19 mai 2013) și cheltuieli legate de construirea unei case de vacanță în județul Covasna.
La data de 22.04.2013, ca urmare a demersurilor făcute de Zgonea Valeriu-Ștefan, persoana respectivă a fost numită în funcția de președinte al Centrului Național de Management pentru Societatea Informațională din cadrul Ministerului pentru Societatea Informațională, deși nu avea pregătire de specialitate în domeniu. Ulterior, tot ca urmare a demersurilor făcute de Zgonea Valeriu-Ștefan, persoana respectivă și-a păstrat funcția la nivelul administrației publice centrale, fiind numită, la data de 23 ianuarie 2014, în funcția de subsecretar de stat în cadrul Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale”, se arăta în rechizitoriul procurorilor anticorupție.
La data întocmirii rechizitoriului, Ionela Dobrică era deputat și președinte al Tineretului Social Democrat Buzău. Relația dintre Zgonea și PSD Buzău datează din perioada imediată debarcării lui Ion Vasile de la conducerea organizației județene, când fostul președinte al Camerei Deputaților a condus, cu caracter interimar, organizația buzoiană până la organizarea conferinței care l-a ales pe Constantin Boșcodeală președinte.
La scurt timp după anunțul DNA, Ionela Dobrică preciza, pe pagina sa de Facebook, următoarele: „Am primit mai multe întrebări legate de dosarul DNA în care sunt citați Valeriu Zgonea și tatăl meu, Dumitru Dobrică. Numirea mea în funcția de subsecretar de stat a fost făcută la propunerea PSD și a respectat toate prevederile legale. Nu cunosc nimic în legătură cu lucrurile care sunt scrise de DNA în comunicatul referitor la acest dosar. În acest moment, nu am nicio calitate în acest dosar. Am încredere în corectitudinea justiției în România“, a scris Ionela Dobrică pe Facebook.
