Polițistul protector al proxeneților care au trimis fete din Buzău pe centura Mizilului, gata-gata să scape de pușcărie

După șase amânări ale pronunțării unei hotărâri a instanței de fond, fostul șef al Poliției Mizil a fost condamnat marți, 5 octombrie, de Tribunalul Prahova, la trei ani de închisoare cu suspendare pentru favorizarea făptuitorului într-un dosar de trafic de minori în care a fost trimis în judecată de către DIICOT Ploiești în anul 2018. Acesta este acuzat de protejarea unei rețele de proxenetism.

Potrivit portalului instanțelor de judecată, Marius Nicușor Rotaru a fost achitat pentru folosirea abuzivă a funcției în scop sexual, pe motiv că fapta nu există, și a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare pe perioada unui termen de patru ani de supraveghere pentru favorizarea făptuitorului.

Alături de el, în același dosar au mai fost condamnate și alte două persoane. Unul dintre co-inculpați, care mai avea la activ o condamnare, a primit, pentru trafic de minori, o pedeapsă de 7 ani, 8 luni și 245 de zile închisoare. De asemenea, instanța a dispus și confiscarea unor sume de bani care erau provenite din această acti­vitate infracțională. Ce­lălalt inculpat din dosar este minor, pentru care fost dispusă măsura educativă a internării într-un centru de detenție pe o perioadă de 4 ani.

Cea de-a patra persoană cercetată în acest dosar este o femeie, care și-a ispășit pedeapsa încă din anul 2019. Cornelia Chirbea, femeia în apartamentul căreia erau sechestrate tinerele, a fost condamnată în iunie 2017 la 4 ani de închisoare. Pentru că avea peste 60 de ani, femeia a exectuat doar o parte din pedeapsă.

Buzoience transformate în ,,centuriste”

Marius  Nicușor Rotaru, fostul șef al Poliției Mizil, dar și alți inculpați din dosar, au fost reținuți de procurorii DIICOT Ploiești în septembrie 2016, pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, trafic de minori, trafic de persoane, furt ca­lificat, viol, favorizarea făptuitorului și folosirea abuzivă a funcției în scop sexual. ,,În cauză există suspiciunea rezonabilă că, începând cu luna decembrie 2015 și până în prezent, inculpații Baicu E­duard-Florian, Călin Leontin-Florian, Chirbea Cornelia și suspecții C. N. F., R. M.-M. și C. S. au inițiat și constituit un grup infracțional organizat a­vând ca scop săvârșirea infracțiunilor de trafic de minori și trafic de persoane, constând în recrutarea, transportarea și adăpostirea în scopul exploatării sexuale, de cele mai multe ori prin exercitarea de acte de violență. S-a reținut că inculpații au constrâns persoanele vătămate care erau recrutate în special de pe raza județelor Prahova și Buzău să întrețină zilnic acte sexuale la stradă cu diverse persoane care tranzitau zona’’, se preciza într-un comunicat DIICOT emis la acel moment.

Rețeaua infracțională la care aderase șeful Poliției Mizil, Marius Nicușor Rotaru, avea ramificații și în județul Buzău, de unde ar fi fost racolate fete pe care membrii grupului le obligau să întrețină zilnic „acte se­xuale la stradă“ cu diverse persoane care treceau prin zona unde acestea erau plasate. Procurorii susți­neau la acea vreme că suspecții „au constrâns persoanele vătă­mate“, pe care le recrutau în special din județele Prahova și Buzău, să întrețină zilnic „acte sexuale la stradă“  cu diverse persoane care treceau prin zonă.

Potrivit comunicatului DIICOT, exista suspiciunea rezonabilă că Marius Rotaru, în calitate de șef al Poliției Mizil, i-a favorizat pe membrii grupului infracțional prin lipsa acțiunii conferite de atribuțiile de serviciu și nesesizarea organelor competente. „I-a favorizat pe membrii gru­pului infracțional din care fac parte inculpații și suspecții din prezenta cauză, prin lipsa acțiunii conferite de atribuțiile de serviciu și nesesizarea organelor competente atunci când faptele săvârșite erau de competența altor organe judiciare,  ajutându-i astfel pe aceștia să scape de tragerea la răspundere penală pentru să­vârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat și trafic de minori“, se preciza în comunicatul DIICOT de la acea vreme.

Rotaru le-a cerut favoruri sexuale tinerelor

De asemenea, șeful Po­liției Mizil a fost suspectat și pentru că le-ar fi cerut favoruri sexuale tinerelor exploatate, promițându-le în schimb că plângerile depuse de ele vor fi anchetate. „De asemenea, s-a reținut că inculpatul Rotaru Marius Nicușor a pretins favoruri sexuale din partea mai multor persoane exploatate de către membrii grupului infracțional organizat în sco­pul de a îndeplini un act care intra în atribuțiile sale de serviciu, respectiv acela de a da curs plângerilor formulate de către aceste persoane“, se mai arăta în comunicatul   DIICOT.

În septembrie 2016, Ma­rius Nicușor Rotaru a fost reținut după ce a fost audiat aproximativ șapte ore la sediul DIICOT Ploiești. Acesta a petrecut doar câteva nopți în arest, fiind plasat ulterior în control judiciar de Curtea de Apel Ploiești.

În 2018, la doi ani de la arestare, fostul șef al Poliției Mizil a fost trimis în judecată. Judecătorii de la Tribunalul Prahova au respins inițial rechizitoriul procurorilor   DIICOT, invocând faptul că există „neregularități“ în documentele înaintate instanței. Dosarul a fost refăcut și, în luna mai, Rotaru a fost trimis din nou în judecată, o decizie fiind luată abia marți, 5 octombrie 2021.

În motivarea deciziei Tribunalului Prahova, care a dispus arestarea a patru inculpați în acest dosar, se menționa faptul că Marius Rotaru încerca să medieze conflictele dintre membrii grupului de traficanți de persoane și cei care formulau plângeri penale, în sensul că plângerile, reclamațiile sau sesizările nu erau înregistrate sau înaintate către alte organe competente în solu­ționarea lor.

În ciuda acestei situații, Marius Rotaru, în vârstă de 57 de ani, și-a încheiat cariera de polițist într-un mod decent. Imediat după izbucnirea scandalului s-a pensionat, bucurându-se de pensia de comisar-șef, cu funcție de șef de poliție orășenească.

Decizia de marți a ma­gistraților de la Tribunalul Prahova nu este definitivă și poate fi atacată cu apel, atât de către procurori, cât și de către inculpați, în termen de zece zile de la comunicare, potrivit informațiilor publicate pe portalul instanțelor de judecată.