Peste 100.000 de pensionari în Buzău și o pensie medie de 2.448 lei în februarie

În luna februarie, numărul pensionarilor a ajuns la 4,68 milioane, cu aproape 10.000 mai puțini decât în luna precedentă, iar pensia medie a fost de 2.780 de lei, potrivit datelor Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP).

Valoarea totală a drepturilor de pensie plătite în februarie s-a ridicat la 13,034 miliarde de lei. Din totalul pensionarilor, 526.868 de persoane provin din fostul sistem al agricultorilor, categorie care beneficiază de pensii mult mai mici, media fiind de 718 lei.

Potrivit statisticilor CNPP, numărul celor care s-au pensionat la limita de vârstă era de 3.783.636 de persoane, din care 2.160.004 femei, în timp ce pensia medie era de 3.111 de lei.

Pensie anticipată au primit, în februarie 2026, un număr de 64.429 de persoane (2.530 de lei pensie medie) şi pensie de invaliditate 393.857 de persoane (pensie medie de 1.089 lei), dintre care 45.924 de persoane pentru gradul I de invaliditate (952 lei pensie medie).

Care este situația la Buzău

Potrivit ultimelor statistici, în luna februarie numărul pensionarilor buzoieni a ajuns la 104.372, cu 295 mai puțini decât luna precedentă, iar pensia medie a fost de 2.448 lei. Din totalul pensionarilor, 5.009 provin din fostul sistem al agricultorilor.

Economistul Cristian Păun, profesor universitar, avertizează că sistemul public de pensii din România ar putea deveni tot mai dificil de finanțat în următorii ani. „Din păcate, sistemul public de pensii, cu sau fără măsuri de ajustare fiscală, va deveni problematic, mai ales după anul 2030, când încep să intre la pensie decrețeii”, a declarat acesta pentru Digi24.ro. Așa-numiții „decreței” sunt generațiile numeroase născute după 1966, în urma decretului prin care regimul comunist a interzis avorturile. Numărul mare al acestor persoane va pune o presiune suplimentară pe sistemul de pensii în momentul în care vor ieși din activitate. Potrivit lui Păun, presiunea asupra bugetului este accentuată și de existența mai multor categorii de pensii speciale. „Multe pensii sunt speciale în România, nu doar pensiile magistraților, iar presiunea începe să se vadă în buget. Sistemul Pilon 1 devine încet-încet greu de finanțat și greu de susținut din contribuțiile celor care lucrează”, a explicat acesta.

Pilonul 1 reprezintă sistemul public de pensii, bazat pe principiul solidarității între generații. Contribuțiile plătite de salariații din prezent sunt folosite pentru plata pensiilor actualilor pensionari. Problema apare atunci când numărul celor care contribuie scade, iar numărul pensionarilor crește. România se confruntă deja cu această situație din cauza scăderii natalității și a migrației masive a forței de muncă. „Cei care vin din urmă sunt mai puțini și sunt foarte afectați și de migrație. Mulți pleacă din țară. În același timp, oamenii trăiesc mai mult, ceea ce înseamnă mai mulți ani în care pensiile trebuie plătite”, a spus economistul.

Care este soluția?

Cristian Păun consideră că România ar fi trebuit să dezvolte mai mult sistemul pensiilor private. „Trebuia de mai multă vreme să punem accent pe Pilonul 2 și Pilonul 3, adică pe pensiile cu acumulare. Ideal ar fi fost ca pensia românilor să fie formată o treime din Pilonul 1, o treime din Pilonul 2 și o treime din Pilonul 3”, a explicat acesta. Pilonul 2 este sistemul de pensii private obligatorii, în care o parte din contribuțiile sociale ale angajaților sunt investite în conturi individuale, iar Pilonul 3 reprezintă pensiile private facultative, la care contribuțiile sunt voluntare. În prezent, însă, pensiile românilor depind în principal de Pilonul 1. „Nu văd un viitor foarte strălucit pentru acest pilon. Foarte probabil ca în câțiva ani pensia de stat să ajungă o glumă proastă. Și nici nu vom avea resursele necesare să îmbunătățim situația, pentru că ar însemna să aruncăm în aer bugetul României sau să creștem foarte mult taxele”, a concluzionat economistul.