Cutremurele extrem de puternice care au avut loc miercuri, 24 iunie, în Japonia și Venezuela au stârnit noi dezbateri despre cât de pregătită este România în cazul unui seism major.
Inginerul constructor Matei Sumbasacu, fondator al platformei Re:Rise și activist dedicat reducerii riscului seismic în România, a explicat unde ar fi cele mai mari probleme în țara noastră și ce se poate face pentru a minimiza riscurile.
Acesta explică că prezicerea momentului unui viitor cutremur este extrem de grea: „Predicția seismică presupune identificarea anticipată a trei elemente esențiale: momentul exact în care se va produce următorul cutremur, localizarea acestuia, zonele care vor fi afectate și magnitudinea estimată. Aceste trei componente sunt indispensabile pentru ca o predicție să fie realmente utilă. În prezent, deși există cercetări inițiate încă din anii 1960-1970 referitoare la așa-numiții precursori seismici – întrucât s-au observat într-adevăr anumite fenomene care apar, uneori, înaintea unor cutremure – principala dificultate constă în faptul că nu se cunoaște intervalul de timp dintre apariția acestor semnale și producerea seismului”, a explicat expertul într-un interviu pentru „Adevărul”. Acesta susține că aceste semne pot să apară cu câteva ore înainte, dar și cu câteva zile, săptămâni sau chiar luni înainte.
Acesta mai atrage atenția că acțiunile de consolidare a clădirilor cu risc seismic sunt absolut insuficiente: „În București, în prezent, sunt deschise aproximativ zece șantiere de consolidare a clădirilor publice, derulate prin Programul Național de Consolidare a Clădirilor cu Risc Seismic. Pentru ca avansul să fie proporțional cu amploarea necesarului, am avea nevoie, probabil, de 50 până la 100 de astfel de șantiere active simultan”, mai spune Sumbasacu. Acesta susține că, doar în București, există sute, ba chiar mii de clădiri care necesită intervenții de consolidare, iar progresele sunt total insuficiente raportat la ceea ce ar fi necesar. Sumbasacu susține că procesul de consolidare va dura zeci de ani, chiar și în cel mai optimist scenariu.
În ceea ce privește Buzăul, municipiul reședință de județ tocmai ce a pierdut 80 de milioane de euro dintr-o finanțare de 90 milioane din Planul Național de Redresare și Reziliență, chestiune care ar putea pune în pericol un întreg jalon adresat României din acest program.
„Cutremurele vrâncene definesc hazardul seismic al României. Un cutremur major se resimte puternic în anumite regiuni ale țării, în special în zona extracarpatică. Deși aceste seisme afectează întreg teritoriul, într-o măsură mai mare sau mai mică, în regiunile din afara lanțului carpatic – adică Moldova, centrul țării, sudul, sud-vestul și estul – mișcarea seismică poate fi deosebit de violentă”, mai spune fondatorul Re:Rise. Acesta subliniază că orașele cele mai expuse riscului sunt cele unde hazardul este ridicat: „Pe lângă București, putem enumera orașe precum Ploiești, Craiova, Galați, Brăila, Constanța și Iași, dar și municipiile mai mari din apropierea zonei Vrancei, cum ar fi Focșaniul (și Buzăul, n.r.) – toate aceste centre urbane vor întâmpina dificultăți majore la următorul cutremur mare”, a explicat expertul.
Pentru orașele mai mici, situația este și mai dramatică, deoarece resursele financiare și logistice sunt extrem de limitate. „În orașele mai mici – localități precum Vălenii de Munte, Moreni sau Câmpina, care au blocuri și construcții vechi – colapsul a două-trei clădiri ar putea paraliza complet atât serviciile de intervenție, cât și, mai ales, procesele de reconstrucție, recuperare și redresare. Aceste localități nu dispun de resursele financiare necesare pentru a reconstrui astfel de blocuri. Ne putem da seama de amploarea problemei chiar și în București, unde un singur bloc, cel din Rahova, a generat dificultăți uriașe privind relocarea oamenilor și refacerea clădirii. Imaginați-vă ce ar însemna aceeași situație pentru o primărie de dimensiunea unui oraș mediu, al cărei buget total anual este de aproximativ 10 milioane de euro, în condițiile în care reconstrucția unui singur bloc costă aproximativ aceeași sumă”, a subliniat Sumbasacu.
Acesta susține că vitală este pregătirea comunităților, pentru că acestea sunt de obicei cele care intervin primele. „Pentru că într-o urgență, mai ales în cazul unui cutremur, indiferent de cât de bine antrenate sunt serviciile de urgență – care, de altfel, sunt excelente și solicitate internațional – comunitatea locală este întotdeauna prima care intervine. Așadar, fiecare dintre noi trebuie să reflecteze la rolul său în comunitatea în care locuiește, muncește sau învață, în funcție de statutul său social. Fiecare persoană face parte, poate, din mai multe comunități. Să ne gândim cum putem contribui, ce putem face pentru a ne ajuta semenii și să începem să reconstruim legăturile comunitare în România, să ne cunoaștem mai bine cu vecinii”, declară Sumbasacu.
„Este o acțiune extrem de eficientă, relativ ușoară și chiar plăcută de reducere a riscului seismic – să organizăm o întâlnire cu vecinii pentru a ne cunoaște și pentru a ne păsa mai mult unii de alții. Dacă reușim să schimbăm această atitudine și să facem ca românilor să le pese din nou de cei din jur, vom depăși mult mai bine următorul mare cutremur”, a conchis Matei Sumbasacu.
America de Sud și Japonia au fost lovite, miercuri, de mai multe seisme cu magnitudine cuprinsă între 6,9 și 7,5 grade pe scara Richter. Situația cea mai dramatică este înregistrată în Venezuela, unde un cutremur de 7,2 pe scara Richter, urmat de un altul de 7,5, a lovit regiunea capitalei Caracas, dărâmând clădiri, blocând oameni sub dărâmături.
