Satiră, idealism şi gravitate, în care eroul, modestul arhivar Chirică, interpretat de Dan Tudor, este mistuit de pasiunea pentru cai, care îl face să cumpere cea mai jalnică mârţoagă. Această pasiune îl face să piardă la pariuri nu numai banii, dar și încrederea propriei soții (Ana Ioana Macaria), care îl părăsește pentru un fost prieten ajuns milionar, Nichita (Marius Bodochi). În plus, Chirică mai pierde și încrederea tuturor celor de care, într-un fel sau altul, depinde soarta sa: proprietarul casei în care locuiește cu chirie (Florin Dobre/Ionut Gurgu), proprietarul calului (Gabriel Fătu) și inspectorul general (Orodel Olaru). Singurii oameni care îi rămân alături sunt Varlam, cel mai devotat prieten (Adrian Păduraru) și Fira, servitoarea (Afrodita Androne).
Cu alte cuvinte, o distribuție de excepție pe care trebuie să o vezi live, pe scena teatrului buzoian în această sâmbătă, 19 noiembrie, de la ora 18.00. Scenografia piesei poartă semnătura Corinei Grămoșteanu, iar regia se află sub semnătura celebră a lui Dan Tudor. Prețul unui bilet este de 50 de lei, pensionarii vor plăti 30 de lei, în timp ceelevii și studenții care vor veni la piesa de teatru sâmbătă vor avea de plătit doar 25 de lei.
Teatrul „George Ciprian” – primul teatru de proiecte din România – a luat ființă în anul 1995, la iniţiativa dramaturgului, actorului şi regizorului buzoian Paul Ioachim. Inaugurarea teatrului a avut loc pe 5 aprilie 1996 cu piesa „Omul cu mârţoaga” de George Ciprian, regizată de Tudor Mărăscu, în scenografia lui Puiu Antemir. În distribuţie au fost atât actori cunoscuţi, cât şi actori emergenţi: Mircea Diaconu, Sebastian Papaiani, Emil Hossu, Diana Lupescu, Ion Siminie, Geo Costiniu, Adriana Trandafir, Ion Pavelescu, Radu Panamarenco şi Ion Batinaş.
„Omul cu mârţoaga” este una din cele mai cunoscute comedii ale dramaturgiei româneşti interbelice. Personajul principal, Chirică, este un modest funcţionar public (un arhivar) care iubeşte foarte mult animalele, mai ales caii. Datorită pasiunii sale, cumpără un cal de curse, mârţoaga Faraon al V-lea, care ajungea mereu pe ultimul loc la linia de sosire. Împotriva tuturor, a societăţii şi a familiei, acesta crede în calul său şi nu îl înstrăinează indiferent de costuri.
Amestec de satiră, idealism şi gravitate, în care eroul, modestul arhivar, este mistuit de pasiunea pentru cai şi în mod special de cel mai jalnic dintre toţi, „Omul cu mârţoaga” este o poveste cu tâlc despre câştigarea unor pariuri pe care nimeni nu le vede posibile, datorită perseverenţei şi credinţei neclintite într-un ideal anume. „Să crezi cu fanatism în visul tău!”, strigă peste ani personajul lui G. Ciprian, ca un Don Quijote de secol trecut. Astăzi, într-o lume care nu mai crede în miracole, dar are atâta nevoie de ele, eroul lui G. Ciprian e simbolul umanităţii umilite, însă învingătoare prin forţa unui destin exemplar. Piesa este o întâlnire plină de farmec şi culoare, cu lumea de ieri dar şi cu cea de azi, divizată mereu în oameni de bună şi de rea credinţă, în vizionari şi farisei, cu felurite chipuri şi multe măşti, în care poate că nu haina-l face pe om, dar cu siguranţă banul îi aduce o neaşteptată faimă.
Piesa a fost publicată în 1927 şi a avut premiera la 7 octombrie 1927 la Teatrul Naţional din Bucureşti, cu George Calboreanu în rolul principal (Chirică). Spectacolul a avut un mare succes în România precum şi în străinătate, fiind jucată la Berlin (1929), Praga (1930) şi Berna (1932). A fost jucat şi la Théâtre des Mathurins din Paris, la 16 iulie 1937, sub denumirea „Kirika” sau „L’homme et son toquard”.
