Oligarhi ruși de pe lista neagră a SUA cu afaceri la Buzău

Departamentul de Trezorerie al Statelor Unite a întocmit, acum patru ani, o listă care cuprinde 201 nume ale celor mai apropiate persoane de Kremlin. Administrația americană a realizat așa numita „lista lui Putin” pentru cazul în care se vor aplica sancțiuni me­nite să pedepsească Rusia pentru amestecul în ale­gerile din SUA din 2016, precum și pentru încălcări ale drepturilor omului, anexarea Crimeei și ope­ra­țiunile militare din Ucraina.

Pe lista oligarhilor care-l lingușesc pe Putin, opt dintre ei sunt implicați în afaceri și în România, iar doi dintre ei au ori au avut afaceri la Buzău. de men­ționat că, pe lângă persoanele de pe lista întoc­mită de Trezoreria SUA, în România mai sunt și alți afaceriști ruși protejați direct de Putin.

Oțelarul

Igor Zyuzin este preșe­dintele gigantului Mechel, pe care-l controlează de­ținând peste două treimi din acțiuni. În România, Mechel a deținut mai multe oțelării: Câmpia Turzii, COS Târgoviște, Ductil Steel – Oțelu Roșu, Ductil Steel – Buzău, Laminorul Brăila și Reparații Târgo­viște.

În 2013, Mechel a cedat activele sale din România unei firme de apartament patronată de rușii Svetlana Chumakova și Victor Chumakov, pentru 230 lei. În 2016, Vladimir Putin a intervenit personal pentru acordarea unui împrumut de un miliard de dolari de către banca rusească VTB cu scopul de a salva compania Mechel de la faliment.

Igor Zyuzin, acționarul majoritar al grupului si­derurgic Mechel, este unul dintre cei mai bogați ruși, cu o avere estimată de revista Forbes la 3,1 miliarde de dolari în martie 2012. De atunci însă, acțiunile grupului Mechel au scăzut cu 40 la sută pe bursă, din cauza problemelor financiare, astfel că în prezent, capita­lizarea grupului este de 2,6 miliarde dolari. Zyuzin deține circa 70 la sută din acțiunile grupului.

Zyuzin, 52 de ani, este licențiat în economie și minerit și face afaceri în industria metalurgică din 1995. El a condus mai întâi o mină de cărbune din Rusia, pe care mai apoi a preluat-o, iar în 2001 a cum­părat grupul Chely­abinsk Steel Plant, devenit ulterior Mechel, iar în 2004 a listat compania pe bursa din New York. Grupul a intrat în România în 2003, când a preluat Combinatul de Oțeluri Speciale Târgo­viște și Industria Sârmei Câmpia Turzii.

Igor Zyuzin a devenit cunoscut în 2008, după ce a fost ținta unui atac extrem de dur din partea primului-ministru rus de la acea vreme, Vladimir Putin. Putin a acuzat grupul Mechel că vinde cărbune la export mai ieftin decât pe piața rusească și că face evaziune fiscală. Zyuzin, care fusese convocat la o întâlnire guvernamentală, a lipsit pe motiv că era bolnav, ceea ce l-a iritat foarte tare pe Putin. ,,Bolnav, bolnav, dar cred că ar trebui să se facă bine cât mai repe­de. Altfel , va trebui să-i trimi­tem un doctor și să rezolvăm toate proble­mele”, ar fi spus atunci Putin. Atacul lui Putin a determinat scăderea cu peste 30 la sută a acțiunilor Mechel pe bursă, capitalizarea companiei scăzând de la 15 la 10 miliarde de dolari. Doi ani mai târziu, Putin și-a exprimat regretul că atacul său a provocat prăbușirea acțiunilor companiei și l-a lăudat pe Zyuzin pentru investițiile realizate în Rusia.

Zyuzin a venit de mai multe ori în România, pentru a inaugura diferite investiții realizate de Mechel. Una dintre cele mai recente vizite a fost în iunie 2011, când Zyuzin a inaugurat o investiție de 50 mil. dolari la Oțelu Roșu prin care capacitatea de producție a combinatului a fost majorată la 810.000 de tone pe an. Șeful Mechel s-a întâlnit atunci cu preșe­din­tele Traian Băsescu și cu premierul Emil Boc și promitea că va continua investițiile. Un an mai târziu, Zyuzin a decis să scoată la vânzare toate activele din România.

Aluminiu și drumuri

Oleg Deripaska este prezent pe „lista lui Putin” realizată de Trezoreria SUA. Deripaska este unul dintre cei mai influenți mili­ardari ruși și fondatorul gigantului rus al aluminiului Rusal. Strabag, firmă controlată de Oleg Deripaska, este prezentă pe piața construcțiilor și reabilitărilor de drumuri, a câștigat inclusiv licitația pentru modernizarea bazei NATO din Constanța. În Buzău, Strabag are în derulare proiectul pe fonduri europene de reabi­litare a bulevardelor Unirii și Industriilor, precum și a străzii Transilvaniei.

Oleg Vladimirovici Deripaska este miliardar, președinte al consiliului de supervizori al companiei „Bazovîi element” (Elementul de bază, n.r.) pre­ședinte al En+ Group și al companiei Rusal, cea mai mare companie din lume din industria aluminiului.

Deripaska este printre cei mai bogați 20 oameni din Rusia. În 2008, Forbes i-a estimat averea la 28 de miliarde de dolari, făcându-l pe cel de-al nouălea cel mai bogat om din lume. În 2009, rangul lui Deripaska a scăzut în clasament la 164, iar Forbes a afirmat: ,,Nu poate să reziste piețe­lor care se prăbușesc și datoriilor grele”. În 2010 însă, averea estimată de 10,7 miliarde de dolari i-a permis să se ridice la numărul 57 din lista de miliardari ai lumii. Potrivit revistei Forbes, el a înlăturat șefii celor două companii cele mai mari și a negociat personal cu guvernul rus, băncile și alți creditori pentru a-și restructura obliga­țiile de creditare.

În 2008, Deripaska era considerat cel mai bogat rus. În același an, potrivit revistei Forbes, în clasamentul mondial al miliardarilor, a ocupat locul 9 (cu o avere de 28 de miliarde de dolari). Cu o avere perso­nală de 6,2 miliarde dolari în 2015, Deripaska se clasează pe poziția a 17-a în lista celor mai bogați oameni din Rusia. În clasamentul mondial al miliardarilor, versiunea Forbes, la finele anului 2014 ocupa poziția 230, pe care și-a menținut-o până la 16 aprilie 2015. În 2018, având o avere personală de 6,7 miliarde de dolari, Deripaska a ocupat poziția a 19-a pe lista celor mai bogați oameni de afaceri din Rusia. În clasamentul mondial al miliardarilor (conform revistei Forbes) în 2018 el a ocupat locul 248; începând cu 1 martie 2019, el a ocupat locul 612 în clasament.

Toma despre Strabag: ,,Nu este decizia primarului de la Buzău sau a Consiliului Local”

Primarul Constantin Toma a vorbit, la Focus TV, depre cazul firmei Strabag, spunând că, dacă sancțiunile aplicate oligarhilor ruși vor deveni obligatorii și la noi în țară, se va supune măsurii și va relua licitația pentru lu­crările efectuate, în pre­zent, de firma Strabag. Primarul este de părere, însă, că firma austriacă nu va fi inclusă pe lista neagră a sancțiunilor economice, dat fiind că are „persona­litate juridică austriacă”: „Nu este decizia primarului de la Buzău sau a Consiliului Local al municipiului, ci este o decizie care se poate lua la nivel de Uniune Europeană, pentru că acești acționari ruși, persoane fizice, oligarhii lor sau chiar statul rus este peste tot în Uniunea Europeană. Trebuie o decizie adoptată de toată Uniunea sau, dacă o țară vrea să adopte separat o legislație în acest sens, o va adopta. Dar, până atunci, noi vom lucra în continuare cu această firmă, care, la Buzău, este formată sută la sută din români, inclusiv conducătorii lor. Sunt locuri de muncă ale buzoienilor și ei își fac treaba bine. Vom lua decizii în consecință, în funcție de legislația apăru­tă, precum reluarea licitației și așa mai departe. Nu pot să decid eu și nici nu pot să îmi dau seama ce efecte ar fi. Din moment ce acea companie are perso­nalitate juridică austriacă, nu cred că poți să îi faci ceva, pentru că ai intra în conflict cu statul austriac. E o pro­­blemă”, a spus primarul Bu­ză­ului la Focus TV.  (M.L.)