În întreaga țară, în luna iulie, au fost vândute 50.731 de imobile, cu 6.312 mai multe față de luna iunie. Numărul caselor, terenurilor și apartamentelor care au făcut obiectul tranzacțiilor în luna iulie este cu 6.579 mai mic față de perioada similară a anului 2022.
Județele unde au fost înregistrate cele mai multe vânzări de imobile, în iulie 2023, sunt: București – 8.921, Ilfov – 3.401 și Timiș – 2.454.
Bucureștiul deține ponderea vânzărilor
Județele cu cele mai puține imobile vândute în aceeași perioadă au fost Olt – 91, Caraș-Severin – 307 și Covasna – 321.
La nivel național, în iulie 2023, numărul ipotecilor a fost de 20.916, cu 2.740 mai mic față de iulie 2022. Cele mai multe operațiuni de acest gen au fost înregistrate în București – 4.220, Ilfov – 2.109 și Timiș – 1.073. La polul opus se află județele Harghita – 62, Gorj – 81 și Tulcea – 86.
Cele mai multe terenuri agricole în a șaptea lună a anului 2023 au fost vândute în județele Dolj – 964, Arad – 844 și Buzău – 704, conform Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI).
În primele șapte luni ale anului, în Buzău au fost vândute 7.619 de imobile, fiind pe locul 14 la nivel național. În luna iulie au fost tranzacționate 1.272 de imobile, potrivit ANCPI. Pe lângă terenurile agricole, care de fiecare dată înregistrează un număr mare la noi în județ, au mai fost vândute și terenuri intravilane cu construcții, 321 la număr. Și cele fără construcții au fost căutate, fiind tranzacționate 140 astfel de terenuri. De asemenea, unitățile individuale au înregistrat doar 96 de tranzacții.
Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, Buzăul înregistrează o scădere de 1.106 tranzacții. În primele șapte luni ale anului 2022, la Buzău se vindeau 8.725 de imobile.
Piața imobiliară, încotro?
Cel mai ridicat nivel al raportului preț locuință/salariu în cazul apartamentelor este în județul Cluj, spun oficialii BNR,
unde vedem cele mai mari creșteri ale prețurilor locuințelor. Pe de altă parte, în județele Giurgiu, Teleorman și Caraș-Severin indicatorul preț/ salariu e la cele mai mici valori, potrivit BNR.
Prețurile locuințelor sunt influențate și de intensificarea tensiunilor geopolitice generate de conflictul militar dintre Rusia și Ucraina, arată Banca Națională în Raportul său anual.
În linii mari, piața imobiliară rezidențială din România este caracterizată de două lucruri, mai spun oamenii lui Isărescu. Primul e legat de disparitățile uriașe dintre cererea și oferta de bunuri imobiliare în regiunile din țară, iar al doilea ține de concentrarea regională a împrumuturilor ipotecare, în contextul gradului de sărăcie din regiunile mai puțin dezvoltate.
Diferențele la nivel regional în ceea ce privește prețul raportat la venit (price-to-income) sunt determinate atât de nivelul prețurilor proprietăților imobiliare, precum și de cel al salariilor.
Norii negri încep să se adune şi pe piaţa imobiliară autohtonă, în primul trimestru (T1) din 2023 reducerea activităţii de tranzacţionare fiind mai accentuată faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, atât în zona Capitalei (-24 la sută), cât şi în restul ţării (-31 la sută).
Privind retrospectiv, în ultimul an, respectiv în perioada aprilie 2022 – martie 2023 numărul de tranzacţii imobiliare individuale a scăzut cu 12 la sută la nivel naţional faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, la 165.364 la finalul lunii martie, în timp ce în intervalul aprilie 2021 – martie 2022 numărul de tranzacţii pe piaţa imobiliară rezidenţială avusese o creştere cu 37 al sută, după cum reiese din datele BNR.
La nivel internaţional, furtuna imobiliară a început să-şi facă simţită prezenţa. Pieţele imobiliare din unele ţări europene, printre care Marea Britanie, Germania şi Suedia, sunt în corzi, preţurile fiind în declin.
Făcând corelaţia dintre evoluţia pieţei imobiliare din România şi piaţa creditării ipotecare, banca centrală a evidenţiat faptul că activitatea pe piaţa imobiliară rezidenţială a înregistrat totuşi în ultimul an un declin mai puţin pronunţat faţă de creditarea ipotecară, care a scăzut cu 20 la sută.
Scăderea apetitului românilor pentru locuinţe pe credit în primul trimestru din acest an, într-un context caracterizat de inflaţie mare şi creştere a dobânzilor, s-a văzut şi în cifrele privind volumul creditelor ipotecare noi. Deja pe piaţa bancară românească unele bănci în căutare de clienţi au lansat tot felul de oferte promoţionale pentru refinanţarea creditelor ipotecare, cu dobânzi mai mici, fixe pentru mai mulţi ani.
