Natalitatea în România continuă să scadă într-un ritm alert, potrivit statisticilor. În urmă cu un deceniu, în primele șase luni ale anului se nășteau în România circa 100.000 de copii. Azi, numărul lor trece firav peste 70.000. Anual, avem 700 de copii născuți de copii (minori) și un număr foarte mare de copii aduși pe lume în străinătate.
Plecările definitive din țară – anul trecut s-a emigrat definitiv din România la niveluri record -, mai ales în cazul femeilor de vârstă fertilă, afectează masiv numărul de nașteri. „Acum se pleacă din țară la o vârstă medie de 34 de ani”, spunea președintele INS Tudorel Andrei, la conferința „Sănătatea familiei și natalitatea”, desfășurată la Academia Română. „S-a spus aici că avem un număr mic de nașteri la persoanele feminine cu vârstă redusă. Din păcate în 2002-2021, avem în fiecare an peste 700 de copii născuți practic din copii. Ceea ce înseamnă foarte mult și arată o stare de fapt care se petrece atât în rural cât și în urban, dar cu precădere în rural”, a mai atras atenția Tudorel Andrei.
Una din trei mame minore din România s-a născut tot dintr-o mamă minoră, iar opt din zece mame sau gravide sub 18 ani nu mai merg la școală, arată un studiu realizat de Salvați Copiii. De asemenea, 45 la sută dintre nașterile înregistrate în rândul fetelor cu vârste mai mici de 15 ani din Uniunea Europeană provin din România, țară aflată pe primul loc în UE la acest capitol.
De asemenea, vârsta medie la nașterea primului copil în cazul mamelor adolescente din zonele rurale defavorizate din România este de 16 ani la prima naștere și de 18 ani la a doua.
În contextul natalității scăzute, președintele INS a vorbit și despre copiii născuți în străinătate și înregistrați în România (între 2009 – 2022): sunt 410.927 copii, dintr-un număr total de 2.880.097 copii înregistrați în România.
Care este situația la Buzău
La Buzău, în primele cinci luni ale acestui an s-au născut 1.104 de copii. În luna mai, numărul nașterilor a fost egal cu cel din luna anterioară, respectiv 198, dar în scădere cu 48 de nașteri comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, arată ultimele date transmise de Direcția Județeană de Statistică Buzău. Până acum, cei mai mulți copii s-au născut în luna ianuarie la maternitatea din Buzău.
În luna mai 2023 judeţul Buzău se situează în clasamentul descrescător pe ţară al judeţelor pe locul 39 referitor la sporul natural.
Românii evită să devină părinți de tineri, iar acesta este și motivul pentru care statisticile arată o scădere drastică a natalității. Sunt opt localități în România în care, în decursul unui an de zile, nu a fost înregistrată nici măcar o naștere. Populația îmbătrânește și se stinge și astfel ajungem în situația în care în satele mai îndepărtate ale țării noastre trăiesc din ce în ce mai puține persoane. În urmă cu zece ani lucrurile stăteau altfel, dar în prezent situația este una gravă. Mai rău este că, din totalul celor opt localități, patru sunt în județul Buzău și câte una în județele Alba, Arad, Hunedoara și Vâlcea.
Chiliile (în trecut Trestioara) este una dintre comunele buzoiene în care într-un an nu s-a născut niciun copil. Unitatea administrativ-teritorială este formată din satele Budești, Chiliile (reședința), Crevelești, Ghiocari, Glodu-Petcari, Poiana Pletari și Trestioara. La ultimul recensământ localitatea adăpostea 500 de suflete.
Mărgăritești este o altă comună în care nu se mai nasc copii. Comuna avea circa 1.000 de oameni acum 20 de ani. La cel din 2011 mai rămăseseră 800, iar acum sunt puțin sub 500.
Celelalte două comune din județul din Buzău cu zero nașteri în ultimul an sunt Murgești (trei sate, peste 700 de locuitori, în 2002 avea peste 1.100 de locuitori) și Pardoși.
Statisticile pentru județul Buzău sunt din ce în ce mai îngrijorătoare. Mămicile minore care nasc la Maternitatea Buzău sunt pe un trend ascendent îngrijorător. În judeţul Buzău, potrivit statisticii, 15 fete sub 15 ani au devenit mame în 2019, după ce, cu un an înainte, 12 copii au fost născuţi de copile care nu împliniseră 15 ani, 11 în 2017, 12 în 2016, 15 în 2015 şi cinci în 2014.
Dacă analizăm datele statistice, constatăm că, în 2019, 493 de copii au fost născuţi de mame cu vârste între 15 şi 19 ani, numărul fiind în scădere. În comparaţie, în 1994, în judeţul Buzău au fost 1.100 astfel de cazuri. Iar statisticile oficiale arată că în România astfel de cazuri nu sunt doar excepţii. Un copil din zece este adus pe lume de o mamă minoră. În foarte puţine cazuri, tatăl copilului este şi el minor ori are sub 20 de ani.
În anul 2020, cea mai tânără mămică avea 12 ani.
Câți buzoieni se nasc în străinătate
Tudorel Andrei a prezentat și o hartă cu dispunerea pe județe a copiilor născuți în străinătate și înregistrați și în România, alături de primele 3 țări în care aceștia s-au născut.
De exemplu, în perioada 2009-2011, între 2.500 de 10.000 de buzoieni s-au născut în străinătate, arată statisticile. Buzoiencele care au ales să părăsească România au dat naștere copiilor în Italia, Marea Britanie și Spania, fiind de altfel și țările în care au plecat cei mai mulți dintre români.
Migrația internațională a redus substanțial populația rezidentă a României, mai ales în primii 20 de ani ai tranziției. Din 2031, vor intra în grupa persoanelor vârstnice acelea care s-au născut după anul 1967. Fenomenul de îmbătrânire este mai accentuat la populația feminină (8,3 ani, comparativ cu 7,2 ani la populația masculină).
La începutul acestui secol fertilitatea feminină era de cinci copii la o femeie
Prima componentă a mişcării naturale este natalitatea, măsurată prin numărul de născuţi-vii la 1.000 de locuitori, notează academicianul Vladimir Trebici, unul dintre cei mai mari demografi români în cartea lui „Demografie”.
Mai exact este fertilitatea populaţiei feminine măsurată cu numărul născuţilor-vii la populaţia feminină în vârstă de a aduce copii pe lume, considerată convenţional între vârstele de 15 până la 50 de ani. Măsurarea se face cu rate specifice de fertilitate după vârstă; măsura sintetică este indicele conjunctural al fertilităţii sau rata totală de fertilitate, exprimând numărul de copii aduşi pe lume de o femeie în perioada de 15-50 ani.
În cadrul tranziţiei demografice, fertilitatea populaţiei feminine a scăzut sistematíc: la începutul acestui secol ea era de 5 copii la o femeie; în jurul anului 1930 ea s-a redus la 4 copii. După cel de-al Doilea Război Mondial, rata totală de fertilitate a scăzut continuu: de la 2.7 copii, în anul 1950 la 1.9 copii în anii 1965 – 1966.
Pentru înlocuirea simplă a unei generaţii, un cuplu trebuie să aducă pe lume 2,15 copii pentru a supravieţui o fiică care să asigure reproducerea.
În urma măsurilor adoptate la sfârşitul anului 1966, care vizau în special restrângerea drastică a avorturilor, fertilitatea s-a redresat. Tendinţa nu s-a menţinut, ceea ce a determinat statul totalitar comunist să adopte noi măsuri restrictive în privinţa avorturilor, scrie Vladimir Trebici.
În 1989, rata totală de fertilitate era de 2,19 copii, superioară nivelului de înlocuire a generaţiilor; din 1990 rata este în scădere, situându-se sub pragul de înlocuire. În ciuda restricţiilor impuse, avortul a fost larg practicat, fiind singurul mijloc de planificare familială. Efectul negativ l-a constituit nivelul foarte ridicat al mortalităţii materne şi al mortalităţii infantile.
