Muzeul Județean promovează mărțișorul la Bruxelles

„Mărțisorul: patrimoniu cultural românesc, pa­trimoniu cultural imaterial UNESCO”, o expoziție a Muzeului Județean Buzău în colaborare cu Institutul Cultural Român din Bruxel­les și Ambasada Româ­niei în Regatul Belgiei, cu sprijinul Consiliului Județean Buzău, care poate fi vizitată între 1 și 7 martie, la La Ferme Rose, a  constituit un bun prilej pentru promovarea acestei tradiții românești care face parte din patrimoniul cultural românesc și din patrimoniul imaterial UNESCO.

Directorul Muzeului Județean Buzău, Daniel Costache, a fost însoțit la vernisajul expoziției de la Bruxelles de  colegele sale de la Muzeul Județean Buzău, Mădălina Oprea, șef secție istorie, și Raluca Brașoveanu, muzeograf etnografie în cadrul Muzeului de Etnografie Vergu Mănăilă, secție a Muzeului Județean Buzău, împreună cu care a susținut trei prelegeri privind originea, semnificația, importanța și evoluția istorică a acestei sărbători a mărțișorului.

Directorul Muzeului Județean a explicat, pentru RadioTV Arthis, organizarea expoziției, semnificația acestei tradiții româ­nești și evoluția sa în timp. „Este o onoare pentru Muzeul Județean Buzău că a fost invitat să prezinte un crâmpei de tradiție și cultură românească, și anume tradițiile și sărbă­toarea de Mărțișor, o invitație cu atât mai onorantă cu cât vine din partea unor instituții de renume; este vorba despre Institutul Cultural Român de la Bruxelles – și îi mulțumim doamnei director (adjunct, n.r.) Adriana Pietrăreanu – și Ambasada României în Regatul Belgiei, care se implică alături de noi într-un eveniment cultural cu și pentru românii din Belgia. Momentul pe care îl susținem la Bruxelles are trei componente principale. Este vorba despre trei prelegeri care vor atinge originea, semnificația, importanța și evoluția istorică a acestei sărbători a Mărțișorului. Va fi o expoziție panotată, compusă din 12 panouri de mari dimensiuni, care cuprind text și fotografii  despre tradiția mărțișorului în spațiul în care acesta este serbat, dar cu pre­dilecție în spațiul românesc. Cel de-al treilea moment, prezent doar în ziua verni­sajului, este o expoziție din peste 200 de mărțișoare lucrate de meșteri populari din Ro­mânia, din perioade din epoci diferite, poate fi urmărită evoluția în societatea românească, de la începuturi și până în prezent”, a spus directorul Muzeului Județean Buzău.

Mărțișorul, patrimoniu imaterial cultural UNESCO

Daniel Costache a amin­tit eforturile depuse și demersurile făcute pentru ca mărțișorul să fie inclus pe lista tradițiilor de patrimoniu imaterial cultural UNESCO.

„Ceea ce a făcut Muzeul Județean Buzău, acti­vitățile pe care instituția noastră le-a implementat, dedicate acestei sărbători, reprezintă o mică parte din întreaga documentație, întregul dosar depus pentru recunoașterea UNESCO a acestui moment, a acestor sărbători ce marchează primăvara. În 2016, noi am inițiat un parteneriat cu mai multe instituții din țările unde se regăsește mărțișorul ca serbare, ca sărbătoare.  Este vorba despre un parteneriat cu Biblioteca <Mihalachi Gheorghiev> din Vidin, din Bulgaria, cu Asociația Culturală <He­mus> din Skopje, din Macedonia de Nord, și cu Centrul Cultural Kladovo din Serbia, un parteneriat care s-a concretizat prin patru expoziții de mare anvergură – una la Buzău, una la Skopje, una în Vidin și una în ,<Kladovo> -, expoziții care au avut ca tematică principală tradițiile de Mărțișor din aceste țări. Bine re­prezentată în tradiția populară este marcarea mărți­șorului în Republica Moldova”, a spus directorul Da­niel Costache.

O recuperare în formă tradițională

Directorul Muzeului Județean a vorbit și des­pre eforturile pentru recuperarea acestei tradiții aproa­pe de menirea ei inițială, care a avut succes în ultimii 20 de ani. Daniel Costache a vorbit despre evoluția tradiției Mărți­șorului în spațiile în care aceasta se păstrează. „La bază, mărțișorul are cele două fire alb și roșu, răsucite, care au o semnificație aparte în acest început de primăvară, când este sărbătoarea Mărțișo­rului. Albul semnifică  puritatea, curățenia sufletească, iar roșul este sângele, dar nu sângele de jertfă, ci este vorba de sângele dătător de viață. Aceste două elemente combinate capătă o semnificație deosebită și în momentul în care sunt asociate cu diferite amulete.  Și în Republica Moldova, și în Bulgaria, și în Republica  Macedonia, și în zona Văii Timocului, unde este cunoscut mărțișorul, în Serbia și la noi la fel, ocazional acesta este însoțit de amulete. Amuletele pot fi – și aici intervine un specific zonal, regional -, semințe de diferite plante; în zona Buzăului pot fi pepite mici, bulgărași de chihlimbar, ori din diferite metale prețioase, semiprețioase care vin din sistemul de credințe magico-religios al poporului român. Pe de altă parte, sunt și elemente mai noi. Spre exemplu, găsim asociat acelui fir alb roșu din metal sau lut coșarul, potcoava, scărița, diferite obiecte care capătă conotații și valențe și mai pu­ternice din punct de vedere spiritual. Toate acestea au rolul de a proteja, de a-l feri pe cel care poartă mărți­șorul de lucruri rele legate de sănătate sau de lipsa norocului în anul ce va urma. Este o întreagă simbolistică a mărțișorului legată de amulete. În anumite zone din spațiul românesc, în nordul Bulgariei, avem acei canafi mari sub formă umanoidă (ciucurei), unul alb și unul roșu, din lână. Tot din lână sunt împletite flori alb roșu”, a mai spus directorul Muzeului Județean, Daniel Costache.

,,Muzeul Jude­țean Bu­zău deține și administrează un bogat patrimoniu tema­tic legat de tradiția Mărți­șorului la români. Alături de obiecte aflate în colecția <Etnografie> (mărțișoare, amu­lete ș.a.), există și o serie de obiecte în cadrul colecției <Istorie> (mărți­șoare din secolul trecut, scrisori/felicitări cu ocazia zilelor de 1 și 8 martie). Acest lucru permite o expunere în oglindă a celor două colecții. Astfel, se poate transmite un mesaj complex, legat de tradiție, simbol, valori culturale și spirituale ale poporului român. Mărți­șorul este sărbătorit în comunitățile românești din întreaga lume.

Având în vedere carac­terul expoziției, elementele de muzeotehnică au un rol important. Astfel, vor fi prezentate 12 panouri de mari dimensiuni cu informații despre acest obicei. Panourile au imagini și text în limbile română, engleză și franceză. Alături de partea panotată, expoziția este completată cu vitrine cu mărțișoare, două filme documentare, aflate în pa­trimoniul Muzeului Jude­țean Buzău, și de trei prelegeri în limbile engleză și franceză cu tema Mărți­șorului la români, susținute de Dr. Daniel Costache – manager, responsabil cu implementa­rea progra­melor internaționale cu tematică lega­tă de tradiții, Drd. Mădă­lina Oprea – muzeograf și Raluca Brașoveanu – muzeograf la Muzeul de Etnografie <Vergu-Mănă­ilă>”, se arată pe site-ul Institutului Cultural Ro­mân.