Actualitate

A murit buzoianul George Banu, cel mai important critic de teatru român

Era stabilit la Paris

George Banu, cel mai important critic de teatru român, stabilit la Paris din 1973, și apreciat la nivel internațional, a murit la vârsta de 79 de ani, informează Constantin Chiriac, președintele Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu.  Născut la data de 22 iunie 1943, la Buzău, marele om de teatru, una dintre vocile cele mai respectate și cunoscute ale teatrului românesc și european, George Banu, ne-a părăsit astăzi.

George Banu era scriitor, teatrolog și profesor emerit la Universitatea Sorbona din Paris. În țară, profesorului universitar doctor GEORGE BANU i s-a acordat și titlul de „Doctor Honoris Causa” , prin Decizia Senatului Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L Caragiale” Bucureşti.

Cu acea ocazie, în fața absolvenţilor promoției 2006 a Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L Caragiale” Bucureşti, marele om de cultură,  erudit și mare povestitor, George Banu mărturisea: „Într-o noapte, m-am regăsit în culisele celebrului Théâtre des Champs-Elysées şi m-am oprit în faţa unei linii pictate în alb pe care era scris: <de aici sunteţi în scenă>. Această linie n-am depăşit-o, am rămas în spatele scenei. La fel ca atunci când la o cină, din aceleaşi motive, am refuzat să stau în centrul mesei: <da, mi-a răspuns ironic un prieten, pentru ca să te regăseşti până la urma în centru>. Se poate, dar dacă uneori am ajuns acolo, a fost în ciuda mea. Ca azi, aici, când sunt în centru. Însă, cum spune bătrânul Sorin în Pescăruşul: <Asta n-am vrut-o>. Când se întâmplă, mă bucur”.

Despre Geoge Banu

George Banu a fost eseist, profesor Onorific al Departamentului de Studii Teatrale al Universităţii La Sorbonne Nouvelle (Paris III), Membru de onoare al Academiei Române, fiind membru în echipa de organizare a Festivalului de Teatru din Sibiu.

În 2014 a primit Marele Premiu al Academiei Franceze și Premiul „Gheorghe Crăciun” pentru Opera Omnia al revistei Observator cultural. Coordonează colecția „Le Temps du théâtre” la Editura Actes Sud.

A absolvit secţia de Teatrologie-Filmologie din cadrul Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale” din Bucureşti, avându-l drept coleg pe regizorul Andrei Şerban. În 1972 şi-a obţinut doctoratul şi a semnat, alături de Michaela Tonitza-Iordache, antologia „Arta Teatrului”.

A fost ales de trei ori preşedinte al Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de Teatru (1994-2001), rămânând președinte de onoare al acesteia. A fost director al Academiei Experimentale de Teatru (1991-2000), profesor la Universitatea Sorbona din Paris şi la Universitatea Louvain la Neuve (Belgia).

Pentru activitatea sa a primit numeroase distincţii: Les Palmes Academiques şi L’Ordre des Arts et des Lettres, L’Ordre du Merite National (Franţa), Premiul Oraşului San Paolo şi Premiul oraşului Bologna. Este Doctor Honoris Causa al mai multor universităţi europene. În aprilie 2006 a fost distins cu Premiul de Onoare din partea Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de Teatru (AICT) – secţia română (în cadrul Galei UNITER de la Teatrul Naţional din Bucureşti). George Banu a primit acest premiu pentru „activitatea excepţională în domeniul criticii şi cercetării teatrale internaţionale şi pentru impunerea valorilor teatrului românesc în circuitul cultural european’‘.

A fost membru UNITER şi membru de onoare din străinătate al Secţiei de Filologie şi Literatură a Academiei Române (28 martie 2013).

A publicat lucrări consacrate activităţii teatrale din secolul XX şi figurilor ei reprezentative: Brook, Kantor, Strehler, Vitez, Grüber. Printre cele mai cunoscute titluri ale sale se numără Mémoires du théâtre (1987)/ Teatrul memoriei (1993), Peter Brook. De Timon d’Athènes à Hamlet (1991)/ Peter Brook. Spre teatrul formelor simple (2005), Ultimul sfert de secol teatral (2003), Dincolo de rol sau Actorul nesupus (2008). Recent a apărut o sinteză a gândirii teatrale europene: Reformele teatrului în secolul reînnoirii (2011). El este de asemenea autorul unui „jurnal de spectator”,Notre théâtre. La Cerisaie (1999)/ Livada de vişini, teatrul nostru (2000), şi al antologiei comentate de texte shakespeariene despre teatru, Shakespeare, le Monde est une scène (2009)/ Shakespeare, lumea-i un teatru (2010).

George Banu a semnat o trilogie plasată la întâlnirea dintre teatru şi pictură: Le Rideau ou la fêlure du monde (1997)/ Cortina sau fisura lumii (Humanitas, 2012), L’Homme de dos (2000)/ Spatele omului (2008) şi Nocturnes (2005). Editat de Flammarion şi Rizzoli, volumul dedicat cortinei a fost salutat de ziarele Le MondeLibérationLe FigaroCorriere della Sera pentru ineditul motivului abordat, originalitatea iconografiei şi rafinamentul stilului adoptat.
George Banu a consacrat lucrarea Le Rouge et or (1989)/ Roşu şi aur (1993) mitologiei sălilor în care s-a născut şi impus teatrul Occidentului, iar în La Scène surveillée (2006)/ Scena supravegheată (2007) a examinat marile momente ale „supravegherii” din istoria teatrului. În Trilogia îndepărtării (2010), el reuneşte OdihnaNoaptea şi Uitarea/L’Oubli (2002), Le Repos (2009).
A colaborat cu regizorii Radu Penciulescu, Mihai Măniuţiu, Gavriil Pinte pentru spectacole-eseu care au cunoscut un ecou favorabil în peisajul teatral românesc.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Articole similare