În fiecare an, înaintea Duminicii Înfricoșatei Judecăți, când se lasă sec pentru începutul Postului Mare, se pomenesc morții, după ritualul Moșilor de iarnă sau Sâmbăta morților. „Moșii de iarnă” sau „Sâmbăta morților” are loc în acest an pe 18 februarie, înainte de Lăsatul secului de carne pentru intrarea în Postul Paștelui. În această zi, la slujbă, preoții săvârșesc Sfânta Liturghie și se roagă, citind numele tuturor morților trecuți în pomelnice. Este o zi dedicată celor trecuți în neființă, o zi în care în toate bisericile din România se oficiază slujbe și se împart bucate pentru sufletul acestora.
Moșii de iarnă marchează începutul sâmbetelor morților, în număr de șapte, care se încheie cu Sâmbăta lui Lazar, înainte de Săptămâna Mare.
Ziua de astăzi devine o zi dedicată pomenirii morților. În tot Postul Mare, în zilele de sâmbătă, se vor oficia slujbe de pomenire și se vor împărți lumânări, vin și prescuri pentru cei adormiți cu trupul.
În această dimineață, creștinii aduc la biserică colivă, vin și prescuri pentru a fi sfințite și apoi împărțite pentru sufletul celor plecați de lângă noi. De asemenea se mai sfințesc și vase cu mâncare, plăcinte, fructe sau pachete întregi cu diferite alimente.
Tradiţia spune că de Moșii de iarnă este bine ca fiecare persoană să fie împăcată cu toată lumea şi să meargă la biserică cu inima curată.
De Moșii de iarnă, în unele zone, finii se duc la nași cu colaci, care intră în rândul colacilor ritualici pentru nuntă. Acest obicei anticipează darul colacilor mari, pe care finii îi vor duce nașilor de Crăciun.
În tradiția populară există credinţa că în această zi sufletele morţilor coboară pe pământ, de aceea se dă de pomană mâncare gătită.
