Europarlamentarul Eugen Tomac a redevenit președinte al Partidului Mișcarea Populară, în urma Congresului Extraordinar de sâmbătă al acestei formațiuni politice. Tomac a obținut 421 de voturi din totalul celor 456 de delegați prezenți; s-au înregistrat 18 voturi împotrivă și 17 abțineri.
Eugen Tomac va fi secondat la conducerea partidului de doi președinți executivi – Petru Movilă și Adrian Mocanu – și de patru prim-vicepreședinți: Lucian-Ioan-Titus Morar, George-Mihail Neamțu, Costin-Sebastian Moise și Emil-Marius Pașcan. Din echipa de conducere validată, sâmbătă, la Congresul Extraordinar al PMP fac parte, de asemenea, Ionuț Simionca (secretar general), Cătălina-Nicoleta Bozianu, Dorin-Valeriu Bădulescu și Răzvan-Nicolae Sebe (secretari generali adjuncți).
Cei doi foști parlamentari PMP buzoieni, Adrian Mocanu și Dorin Bădulescu, se apropie, astfel, cu un pas, de momentul preluării organizației județene a Partidului Național Liberal, formațiune cu care „noul PMP” condus de Tomac va fuziona și care se va procopsi cu cinci președinți de organizații județene – dintre care una va fi Buzăul – din partea popularilor.
Reamintim că încă dinainte de a redeveni președinte al Partidului Mișcarea Populară, europarlamentarul Eugen Tomac – care a demisionat din fruntea PMP în urma eșecului de la alegerile parlamentare – a inițiat discuții cu Partidul Național Liberal în vederea fuziunii prin absorbție a celor două formațiuni politice. Negocieri a căror finalizare se lovea de opoziția fostului președinte, Cristian Diaconescu. Odată cu înlăturarea acestuia din urmă, calea fuziunii pare să fie deschisă.
Este clar acum, după ce Adrian Mocanu a căpătat funcția de președinte executiv, iar Dorin Băduleascu pe cea de secretar general adjunct, că foștii parlamentari PMP de Buzău vor pune mâna, fără probleme, pe organizația județeană a Partidului Național Liberal.
Ce s-ar putea întâmpla mai departe
Este clar în acest moment faptul că liderul Partidului Național Liberal, Florin Cîțu, nu dă doi bani pe cei care l-au ajutat să îl învingă, la congresul din septembrie 2021, pe contracandidatul său Ludovic Orban. Mai ales când vine vorba despre organizații cu scoruri electorale slabe, așa cum a fost Buzăul. De partea cealaltă, organizația județeană a Partidului Mișcarea Populară a fost, la parlamentarele din 2020, un fel de ,,chior în țara orbilor”, obținând 8,60 la sută la Senat (locul al treilea pe județ, înaintea USR-PLUS, cu 8,9 la sută și AUR, cu 8,17 la sută) și 8,60 la sută la Camera Deputaților (locul al patrulea, înaintea AUR, cu 7,69 la sută).
La fel de clar este că până în momentul în care Mocanu și Bădulescu vor fi așezați în fruntea organizației județene a Partidului Național Liberal este cale destul de lungă, însă există timp suficient ca momentul alegerilor parlamentare din 2024 să le asigure celor doi un nou mandat de parlamentar după eșecul din 2020.
Și mai evident este faptul că, odată ajunși în fruntea PNL, Mocanu și Bădulescu își vor instala în poziții-cheie, din partid și, foarte probabil, din deconcentrate, oameni fideli, așa cum au făcut-o și atunci când defilau sub umbrelele ALDE și PMP (tura trecută). Astfel că este de așteptat ca o bună parte dintre actualii membri PNL, inclusiv aleși locali, să nu se regăsească în stilul de a face politică al celor doi și să fie excluși din partid sau să plece singuri către zări mai calde.
Și, Slavă Domnului!, au unde merge, atât timp cât cel puțin două formațiuni politice nou-înființate se află în căutare de membri: Forța Dreptei a lui Ludovic Orban, care ar putea trece relativ ușor peste trădarea cvasi-totală a organizației buzoiene, cât și Alianța pentru Patrie, a lui Liviu Dragnea. Ca să nu mai punem la socoteală Alianța pentru Unirea Românilor, care ar putea primi și membri PMP nemulțumiți de fuziunea cu PNL. Și, de ce nu?, o parte dintre actualii liberali s-ar putea ,,întoarce acasă”, în Partidul Social Democrat.
Fără îndoială, preluarea conducerii organizației județene a Partidului Național Liberal de către Mocanu, cât și de Bădulescu – care s-au distins în politica buzoiană și în cea națională, primul prin numărul impresionant de partide prin care a trecut (PSD-UNPR-PSD-PSRo-PMP-ALDE-PMP), iar al doilea prin viteza cu care a trecut prin mai multe formațiuni politice (PNL-PMP-ALDE-PMP, toate într-un ciclu electoral) – va fi un mare pas înapoi pentru PNL Buzău, cel puțin din punctul de vedere al imaginii. Dar există și o veste bună: plasarea lui Adrian Mocanu în fruntea organizației ar tăia definitiv macaroana unui fost lider liberal județean, tras pe dreapta cu sprijinul nemijlocit al procurorilor anticorupție, care încă mai face anumite jocuri în PNL Buzău.
Există, bineînțeles, și un scenariu în care actuala conducere a organizației județene a Partidului Național Liberal și-ar putea păstra pozițiile: debarcarea președintelui Florin Cîțu și înlocuirea acestuia cu un lider care să reia negocierile cu PMP sau să spună ,,pas” unei asemenea fuziuni. O mișcare mult mai greu de realizat decât scenariul pus la cale de Cîțu și de Tomac.
