Ministrul proiectelor europene nu explică de ce s-au scos din PNRR zeci de kilometri din autostrăzile A7 şi A8

România ratează din nou o oportunitate de a construi infrastructură rutieră cu bani europeni şi este pusă în situaţia de a căuta surse de finanţare europeană pentru a-şi construi autostrăzile. Zeci de kilometri din autostrăzile A7 şi A8 au fost scoşi oficial din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Decizia, anunţată sec de noul ministru al investiţiilor şi proiectelor europene, Dragoş Pîslaru, nu a venit însoţită de o explicaţie clară şi completă. Deşi ministrul invocă „probleme la achiziţii” şi lipsa publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, rămâne în aer o întrebare esenţială: cum s-a ajuns aici şi cine răspunde pentru această pierdere de finanţare europeană?

O formulare vagă acoperă o problemă administrativă gravă: statul român a demarat lucrări de miliarde de euro fără a respecta toate cerinţele de transparenţă impuse de Comisia Europeană. Dacă nerespectarea regulamentelor UE de achiziţii a fost cunoscută din timp, de ce s-au continuat licitaţiile şi lucrările pe aceste tronsoane? Dacă nu a fost cunoscută, atunci cine răspunde pentru incompetenţa celor care au gestionat proiectele? Este vorba despre toţi cei 103 kilometri din Autostrada Moldovei deschişi circulaţiei, dar şi despre 53 de kilometri din Autostrada Unirii, care leagă Moldova de Transilvania. Fără bani din PNRR au rămas şi 39 de kilometri din Autostrada Transilvania, între Nădăşelu şi Poarta Sălajului.  Cu alte cuvinte, proiecte pentru care România a cheltuit deja miliarde – iar acum trebuie să caute surse alternative de finanţare europeană.

„Suntem în negocieri avansate şi sper să reuşim acest lucru, ca pe partea de Autostrada A7, care a rămas în PNRR şi este un lucru unde trebuie să prioritizăm plăţile în perioada următoare ca să o putem avea finalizată cât mai repede, avem o negociere destul de avansată ca să o putem transfera pe componenta de grant (…) Avem plăţi gata să fie făcute pentru A7, pentru ca această autostradă să fie terminată cât mai repede”, a spus Dragoş Pîslaru în cadrul unei conferinţe de presă organizată miercuri.

Problema cu segmentele din autostrăzile A7 şi A8 a fost o lipsă de sincronizare între sistemul de achiziţii publice de la noi şi jurnalul oficial al Uniunii Europene, a explicat Pîslaru, dar fără a da alte detalii. În privinţa proiectelor care au fost excluse parţial sau total din PNRR, Ministerul Transporturilor a fost cel care a venit cu lămuriri şi a zis că  nu va fi returnată nicio sumă deja cheltuită. Astfel, România nu va rambursa cei 2,3 miliarde de euro investiţi până în prezent în proiectele deja finalizate sau aflate în stadiu avansat de execuţie.

Printre proiectele care au fost scoase din PNRR, enumerate de Ministerul Transporturilor sunt Autostrada Buzău – Focşani (A7) – finalizată şi deschisă circulaţiei; lotul 1 al Autostrăzii Ploieşti – Buzău (A7) – finalizat şi dat în circulaţie; secţiunile Leghin – Moţca şi Târgu Mureş – Miercurea Nirajului (A8) – contracte semnate, dar cu lucrări incipiente; secţiunile Nădăşelu – Poarta Sălajului (Autostrada Transilvania) – lucrări în curs, termene actualizate de finalizare pentru anul 2026; loturile 1, 3 şi 4 din tronsonul CF Arad – Timişoara – Caransebeş.

Dragoş Pîslaru afirmă că există negocieri „avansate” pentru ca şase segmente din A7 să fie trecute pe componenta de grant. El vorbeşte despre sume între 1,5 şi 2,5 miliarde de euro care ar putea fi atrase, dacă aceste tronsoane sunt acceptate de Comisia Europeană. „La asta lucrăm în acest moment. Deci, practic sunt şase segmente de A7 care nu sunt afectate nici de achiziţii, nici de nimic. Şi mandatul meu de astăzi este cât mai mult din autostrada A7 să intre pe grant. Discutăm de o sumă de între 1,5 şi 2,5 miliarde euro, în funcţie de câte segmente reuşim să introducem în acest moment. Trei segmente sunt mai avansate, am avut un avans major în negocieri pentru a explica atât necesitatea pentru spaţiul fiscal, cât şi faptul că nu avem un risc de implementare şi acum încercăm să vedem dacă putem obţine şi celelalte trei segmente ca să avem practic tot A7 pe grant”, a detaliat ministrul.

Pîslaru spune că acum se caută o strategie unitară: „Acest deziderat este foarte important, pentru că, spre deosebire de multe alte finanţări, unde am sute – mii de proiecte de urmărit, aici ai o autostradă şi vezi progresul. E cel mai uşor pentru mine să pot să urmăresc progresul pe realizarea unei autostrăzi. Aşa trebuia să fie abordarea de la început, nu să bag fracţionat cinci autostrăzi, ci să pun o autostradă cap-coadă şi să zic asta e autostrada PNRR-ului, o pun pe grant şi mă asigur că în patru ani o fac. Acum am ajuns în ceasul al 12-lea, măcar pe asta pe care putem să facem să ştim că PNRR-ul mă lasă aşa şi loturile astea, şase bucăţi, se fac în timp”, a mai spus el în cadrul conferinţei.