Mihai Răzvan Moraru, președinte PLUS Buzău: „Mediul rural, între două crize majore (pandemia COVID și seceta extremă), are nevoie de sprijin guvernamental urgent”

Încă de la începutul stării de urgență cauzată de pandemia COVID, zona rurală a fost cea mai vulne­rabilă și afectată. Aici lipsește infrastructura medicală, dar și protecția socială, lipsesc utilitățile de bază și avem cele mai mari nevoi.

Cu o populație îmbătrâ­nită, cu venituri cu mult sub media națională, zona rurală este astăzi expusă unor riscuri economice și sociale majore, amplificate în ultima perioadă de seceta extremă, care afectează peste jumătate din populația rurală, având peste un milion de angajați în agricultură, sute de mii de ferme familiale, dar și ­mi­lioane de familii pentru care gospodăria țărănească reprezintă principală sursă de alimente. Politicile ­pu­blice imediate trebuie să se îndrepte și către mediul rural, unde peste patru ­mi­lioane de români sunt afectați în această perioadă.

Din punct de vedere economic pot fi rapid implementate soluții pentru:

• Micii producători de legume, carne și produse lactate (fermă de familie), care și-au pierdut accesul în punctele de desfacere (piețe) sau au pierdut legătura comercială cu depozitul engros. Pentru ei sunt necesare facilități fiscale pentru înființarea centrelor de colectare locale și pentru accesul micilor producători în rețeaua centrelor comerciale. Utilizarea companiei naționale UNIREA SA în colectarea produselor agroalimentare din zonele unde nu există centre sau cooperative poate fi o soluție, însă aplicând un management corect și reguli adecvate unei piețe europene.
• O bună parte a populației active din mediul rural își desfășoară activitatea în mediul urban. Însă restricțiile de circulație, închiderea mai multor sectoare economice dar și transportul județean precar au condus la închiderea contractelor de muncă sau la imposibilitatea acestora de a se adapta unui nou program de muncă. Există implementat, din 2016, de către Guvernul Cioloș, un program pentru susținerea acestor angajați, însă după mai multe modificări aduse în ultimii ani el a devenit nefuncțional, fiind supus unui exces birocratic. Este însă necesară susținerea acestora, prin acordarea unei bonificații la venit, etapizat, pentru persoanele care își desfășoară activitatea la o distanță mai mare de 30 de km față de localitatea de domiciliu, și la o distanță de peste 60 de km.
• Foarte mulți români au revenit în țară în ultimele două luni, cu precădere în mediul rural. Mulți au experiență în agricultura din sudul Europei. Însă seceta prelungită le limitează șansa de angajare în satul românesc, fiind chiar posibil un val masiv de disponibilizări în agricultură. Aceste persoane ar putea beneficia de scutire de la plata impozitului pe veniturile de natură salarială, cu condiția păstrării locului de muncă pentru o anumită perioadă. Pot fi implementate scutiri de la plata contribuțiilor pentru fiecare loc de muncă nou creat în mediul rural, pentru următoarele 18 luni.

Unitățile de învățământ au fost printre primele închise în luna martie, iar Ministerul Educației a pregătit continuarea acti­vității în mediul digital. Însă în zona rurală școala online are o rată de acces de până la 50%, pentru că fie nu există o conexiune de internet fixă, fie nu există dotarea necesară. Aici este necesară suplimentarea pregă­tirii pentru elevii din mediul rural cu cadre didactice din mediul urban, dotarea de urgență a elevilor cu tablete sau laptopuri, acces la software educațional dedicat și instruirea elevilor.

Avem însă și peste 250.000 de elevi din mediul rural, din familii defavorizate, care doar prin susținerea ONG-urilor își puteau continua activitatea educațională. Conform estimărilor societății civile, peste jumătate din ei nu mai primesc astăzi acest ajutor, fie pentru că fondurile necesare au fost transferate către urgențele din zona medicală, fie pentru că suma colectată a scăzut considerabil în ultima perioadă. Aici Ministerul Educației va trebui să îi susțină, urgent, prin intermediul autorităților locale, în colaborare cu inspectoratele școlare și DGASPC. Altfel vom avea o explozie a abandonului școlar în mediul rural.

Lipsa digitalizării din administrația rurală, într-o perioadă de distanțare socială, este o altă problemă care necesită o rezolvare rapidă. În această perioadă, tot mai multe instituții activează exclusiv sau în cea mai parte în mediul online. Însă administrația locală trebuie să devină sprijinul necesar pentru locuitorii din rural, prin stabilirea unui program de funcționare adecvat, în transmiterea către instituții a documentelor sau pentru eli­be­rarea acestora.

Administrația locală va trebui să asigure funcțio­narea farmaciilor din ­me­diul rural, să verifice res­pectarea programului, având foarte multe persoane care necesită tratament și îngrijire medicală. Pentru a veni în sprijinul persoanelor vârstnice, fără posibilități de deplasare, administrația locală va trebui să asigure accesul acestora la alimente și medicamente, prin programe de voluntariat, prin alocarea unor sume minime, de susținere a unor astfel de programe. Dar, în același timp, pot fi create centre rurale de protecție și ajutor, putând fi utilizate în acest scop locații precum căminele culturale, cămi­nele liceelor rurale, pentru a le oferi sprijin și persoanelor abuzate, care au nevoie de protecție socială urgentă.

În mai multe zone din sudul și sud-estul țării, datorită secetei, asigurarea apei potabile devine o pro­blemă urgentă. Prefecții, împreună cu președinții consiliilor județene din zona afectată, vor trebui să asi­gure rapid un plan pentru livrarea către gospodării a apei potabile. Vor trebui să monitorizeze constant situația bazinelor hidrografice, dar și a apei ­frea­tice, cu sprijinul Administrației Naționale Apele Române.

Text asumat de Partidul Libertății, Unității și Solidarității – Organizația Județeană Buzău