Economic

Mai mult de jumătate din populația județului nu muncește. Cum stă Buzăul la educație

Peste jumătate din locuitorii Buzăului sunt inactivi profesional, arată ultimele date ale Recensământului 2021. Potrivit statisticilor, cel mult 37 la sută este ponderea buzoienilor care lucrează. Populația activă a județului Buzău este de 154.800 persoane, fiind compusă din 144.100 persoane ocupate și din 10.700 șomeri. Populația inactivă cuprinde 250.200 persoane din care pensionarii reprezintă peste două cincimi (43,3 la sută), iar elevii și studenții aproape o treime (26,8 la sută).

Din punctul de vedere al ponderii populației ocupate în populaţia rezidentă a județului, judeţul Buzău se situează pe locul 32 în ierarhia descrescătoare a judeţelor.

Din punctul de vedere al ponderii populației șomere în populaţia rezidentă a județului, judeţul Buzău se situează pe locul 21 în ierarhia judeţelor. Grav este și că rezultatele recensământului indică o îmbătrânire a populație cu doi ani, în ultimii zece. Vârsta medie a populației rezidente pentru județul Buzău a crescut la 44,4 ani (față de 42,7 ani la RPL2011). Față de vârsta medie pe țară, vârsta medie a județului nostru este mai mare cu doi ani. În ierarhizarea județelor după vârsta medie la RPL2021, județul nostru se plasează pe locul 36. În cadrul Regiunii Sud-Est, din care face parte și județul Buzău, vârsta medie este de 43,3 ani, județul nostru poziționându-se pe locul al 5-lea.

Indicele de îmbătrânire demografică (numărul persoanelor vârstnice, de peste 65 ani, la 100 de persoane tinere, sub 15 ani) în județul Buzău este 152,4 persoane vârstnice la 100 persoane tinere, mai mare cu 31,2 persoane decât media națională (121,2 persoane vârstnice la 100 persoane tinere). Fenomenul de îmbătrânire demografică este relevat și prin prisma raportului de dependență demografică care, pentru județul nostru are valoarea de 58,7 persoane tinere și vârstnice la 100 persoane adulte, mai mare decât indicele de îmbătrânire demografică la nivel național de 55,5 persoane tinere și vârstnice la 100 persoane adulte.

Codași la educație

În estul și sud-estul țării, unde și nivelul de trai este mai scăzut, sunt cei mai mulți oameni care nu lucrează. Așa se face că Buzăul nu stă prea bine nici la capitolul „educație”.

Datele recensământului arată că din totalul populației rezidente a județului Buzău, 45 la sută au nivel mediu de educație (postliceal, liceal, profesional, învățământ complementar sau de ucenici), 44,5 la sută nivel scăzut (preșcolar, primar, gimnazial sau fără școală absolvită) și 10,5 la sută nivel superior. Din punctul de vedere al ponderii populaţiei rezidente cu nivel superior de educație, judeţul Buzău se situează pe locul 30 în ierarhia judeţelor.

Structura populației după nivelul de educație absolvit diferă pe cele două sexe. Astfel, din cele 208 mii de femei rezidente în județul Buzău, 47,7 la sută au nivel scăzut de educație (preșcolar, primar, gimnazial sau fără școală absolvită), 41,3 la sută au nivel mediu (postliceal, liceal, profesional, învățământ complementar sau de ucenici) și 11 la sută au nivel superior, în timp ce, din cei 196,9 mii de bărbați rezidenți în județul Buzău, 41,2 la sută au nivel scăzut de educație (preșcolar, primar, gimnazial sau fără școală absolvită), 48,9 la sută au nivel mediu (postliceal, liceal, profesional, învățământ complementar sau de ucenici) și 9,9 la sută au nivel superior.

Aceeași situație și la nivel național

Peste jumătate din populația României este inactivă din punct de vedere profesional, potrivit datelor ultimului recensământ. Populația activă este de 8,185 milioane persoane, fiind compusă din 7,6892 milioane persoane ocupate și din 495.800 șomeri. Populația inactivă cuprinde 10,8688 milioane persoane din care pensionarii și beneficiarii de ajutor social reprezintă două cincimi (39,5 la sută), iar elevii și studenții aproape o treime (32,0 la sută). Cel mai mare grad de ocupare îl are populația din județul Ilfov și din municipiul București, unde lucrează mai mult de jumătate dintre locuitori: 52,2 la sută, respectiv 50,8 la sută. Cel mai mic grad de ocupare, unde mai puțin de o treime dintre locuitori lucrează, se regăsește în județele Vrancea (31,6 la sută) și Mehedinți (32,9 la sută).

Cea mai mică pondere a populației șomere revine municipiului București (1,1 la sută), iar alte trei județe înregistrează valoarea scăzută imediată, de 1,3 la sută: Cluj, Timiș și Ilfov. În schimb, în județul Vaslui se înregistrează cea mai mare pondere a populației șomere, de 5,1 la sută din populația rezidentă a județului. Referitor la populația inactivă din punct de vedere economic, ponderea cea mai mare a populației casnice se întâlnește în județul Suceava (9,9 la sută), iar cea mai mică în municipiul București (numai 1,6 la sută). Pensionarii sunt cel mai puțin numeroși în județul Ilfov (unde reprezintă 15,0 la sută), iar în județul Hunedoara ponderea acestora se dublează (29,6 la sută).

„Vorbim despre un exod extrem de puternic ce a lovit România în ultimii ani. Oamenii își caută șansa în altă parte, inclusiv când vine vorba de cariera profesională. Sunt doi pensionari la un angajat în momentul de față în România. În special în două zone istorice din țară, Moldova și Muntenia. Dacă în Ardeal lucrurile sunt mai echilibrate, în două treimi din țară sunt doi pensionari care sunt susținuți de o persoană angajată”, a declarat sociologul Antonio Amuza, potrivit protv.ro.

Potrivit recensământului, orașele care au un număr mare de persoane active conduc și la capitolul educație. Din totalul românilor care locuiesc în țară, 43,5 la sută au un nivel mediu de educație – liceal, profesional sau postliceal, iar 40,5 la sută – un nivel scăzut. Cei care se încadrează în acest procent nu au reușit să ajungă până la liceu. Doar 16 la sută din toată populația țării are studii superioare.

„Aici este o chestiune și de mentalitate și iar ajung la mediul rural și la mediile mai puțin dezvoltate, acolo unde, dacă ne uităm cu atenție, avem o pondere extrem de mare a celor care nu urmează studii superioare. Soluția clară pentru statul român este aceea de a investi mai mult în dezvoltarea acestor zone, altfel acești copii nu-și vor permite niciodată luxul de a avea un învățământ superior de calitate”, a subliniat Horia Iovu, prorector al Universității Politehnica București, potrivit ziare.com.

Economiștii atrag atenția că procesul accelerat de îmbătrânire al populației și abandonul școlar tot mai accentuat vor afecta grav economia, îndeosebi sistemul de pensii.

Articole similare

Adblock Detected

Please consider supporting us by disabling your ad blocker