Un proiect de lege pus în dezbatere publică de Ministerul Afacerilor Interne (MAI) pe 18 ianuarie a provocat controverse prin sancțiunile drastice prevăzute pentru românii care nu pot dovedi că locuiesc la adresa din cartea de identitate, putându-se ajunge până la anularea documentului, scrie hotnews.ro. Mai mult decât atât, personalul serviciilor de evidenţă a persoanelor trebuie să verifice dacă cel care solicită eliberarea unui document de identitate locuieşte în mod statornic în imobilul unde solicită stabilirea domiciliului.
Modificările din noul proiect i-ar afecta, mai ales, pe cei care locuiesc în chirie, iar reacțiile nu au întârziat să apară, după ce mai mulţi reprezentanţi ai societăţii civile care au participat la dezbaterea publică au semnalat nereguli în legătură cu acest text. Uniunea Salvați România (USR) a atras atenția că, dacă Guvernul va adopta modificările propuse, milioane de români vor fi afectați. „Stai în chirie și proprietarul nu vrea să declare, ai rămas fără buletin. Muncești afară, dar ai domiciliul oficial în țară, rămâi fără buletin. Ai domiciliu în oraș ca să-ți dai copilul la o școală mai bună, dar locuiești într-un sat fără școală, ai rămas fără buletin. Ai venituri mici, stai într-o locuință comună cu alte persoane, în gazdă, sau ești o persoană fără adăpost, nu vei avea niciodată buletin”, a afirmat Cristian Ghinea, coordonator de politici publice al USR.
Directorul Direcţiei de Evidenţă a Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date (DEPABD), Cătălin Giulescu, a revenit cu precizări ieri, spunând că va fi revizuit un articol din proiect care prevedea posibilitatea anulării actului de identitate în anumite situaţii. „Este cazul să revenim asupra unei menţiuni din proiect, în ceea ce priveşte anularea actului de identitate, nu aceasta a fost intenţia – vorbim de anularea menţiunii de domiciliu. Această menţiune de domiciliu urmează să fie înscrisă doar în registrul naţional de evidenţă a persoanelor. Având în vedere ultimele elemente relevate, trebuie să spunem că proiectul cuprinde doar principii, nu şi procedura de urmat – în niciun caz această menţiune de anulare a domiciliului nu va fi luată doar pe baza unei constatări a unui poliţist”, a declarat Cătălin Giulescu, citat de Agerpres.
Directorul DEPABD a explicat că procedura presupune o notificare a cetăţeanului, o solicitare de a lua legătura cu autoritatea publică, o notificare cu privire la procedura care urmează să fie iniţiată. „Această procedură este vizată să dureze cel puţin 60 de zile, astfel încât cetăţeanul care este plecat pentru o perioadă scurtă în străinătate să aibă timp să ia la cunoştinţă faptul că este posibil să fie iniţiată o procedură de anulare a domiciliului în ceea ce-l priveşte”, a susținut Giulescu.
El a menţionat că aceste simplificări vizează punerea în circulaţie în a doua parte a acestui an a cărţii de identitate electronice la nivel naţional. În plus, directorul DEPABD a mai precizat că va fi vorba de radierea privind menţiunea domiciliului, nu anularea cărţii de identitate, care este o altă procedură faţă de care este abilitată doar instanţa de judecată. „Nimeni nu-şi propune o evaluare a tuturor menţiunilor din România. Totuşi, în România există aproximativ 100 de adrese la nivel naţional unde figurează mai mult de 1.000 de cetăţeni. La acele adrese, unde sunt nişte imobile la 50-70 metri pătraţi, figurează mai mult de 1.000 de persoane ca având domiciliul”, a mai declarat Cătălin Giulescu.
