Opinii

Lustraţie cu dedicaţie

Nefiind în stare să facă o lege a lustraţiei, statul decide să aplice lustraţia unui singur cetăţean, pentru că s-a certat cu un alt cetăţean.

„În mod evident, colaborarea cu Securitatea (în ghi­limele în textul original) re­gimului represiv comunist reprezintă o gravă abatere de la normele democratice în vigoare. Iar când această abatere a fost comisă de persoana care deţine calitatea de preşedinte, cel care, conform Legii fundamentale, veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice, este ameninţată existenţa statului de drept şi exercitarea efectivă a drepturilor şi libertăţilor fundamentale”.

Cine ar putea obiecta la frumoasa declaraţie de principii de mai sus? Poate că, după mai bine de 30 de ani de la căderea comunismului, măcar la atât consens a ajuns societatea românească, anume că a fi colaborat cu Securitatea nu este motiv de mândrie. Desigur, dezbaterea nu se va termina vreodată, cum nu s-au terminat nici alte dezbateri privind gradul de vinovăţie, respon­sabilităţile şi rolul jucat de către susţinătorii diverşi ai regimu­rilor totalitare, fie ei de extremă stângă sau dreaptă. Să spunem că măcar statul român pare a fi ajuns la o concluzie. Oare?

Dar de ce vorbesc despre stat? Foarte simplu. Pentru că citatul menţionat face parte din expunerea de motive, este de altfel fraza centrală a unei legi iniţiate în iunie 2020 de un grup de deputaţi şi senatori aparţinând PPU(SL)-PSD. Pentru cei care nu au aflat încă, Partidul Puterii Umaniste (Social-Liberal) este forma­ţiunea politică înfiinţată şi păstorită de către celebrul Dan Voiculescu. Ceea ce a ridicat din start unele mirări, exprimate la timpul lor de ziarişti, dat fiind faptul notoriu că patronul Antenei 3 a fost declarat oficial colaborator al Securităţii. Fapt care, în paranteză fie spus, des­crie în mod minimalist relaţia de colaborare cu fosta Securitate a personajului, una care, cel puţin în latura ei comercială, de­pă­şeşte cu mult nivelul standard.

Care este obiectul iniţiativei, tehnic denumite „Proiect de modificare a Legii nr. 406/2001”? Presa l-a expus cât se poate de explicit: vendeta. Modificarea priveşte strict eliminarea privilegiilor conferite prin amintita lege foştilor şefi de stat în cazul în care aceştia ar fi declaraţi colaboratori ai Securităţii. Ţinta? Fără niciun dubiu, fostul preşedinte Traian Băsescu, duşmanul de moarte al lui Dan Voiculescu. Nu a surprins pe nimeni faptul că între iniţiatori se află Steluţa Cătăniciu, una dintre cele mai vocale susţinătoare ale patronului Antenei 3. Nu surprinde nici prezenţa lui Teodor Meleşcanu, mai puţin invocat de presă, care a insistat pe „vedeta” Antenelor, lucru iarăşi demn de mirare, dată fiind istoria sulfuroasă a personajului. Surprinde însă prezenţa între iniţiatori a Ecaterinei Andronescu, şi nu pentru că afinităţile sale nu ar fi e­vidente, ci pentru că numele său nu figurează în tabelul celor care au semnat iniţial textul propunerii. Mister.

Misterios şi uşor ciudat este şi parcursul legislativ. Avizele Consiliului Economic şi Social, precum şi cel al Consi­liului Legislativ sunt pozitive. Dar dacă are cineva curiozitatea să le şi citească poate descoperi că ele conţin în text germenii viitoarei contestări cu succes a articolului la Curtea Constituţională. De departe, cea mai interesantă observaţie este conţinută la punctul 1 al Avizului Consiliului Legislativ, care invocă Legea 370/2004 privind alegerea preşedintelui Româ­niei, care „impune doar obli­gaţia depunerii declaraţiei pe propria răspundere a candidatului în sensul că a avut sau nu calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia, fără ca lipsa acestei calităţi să constituie condiţia pentru a candida”. Stop.

Să tragem aer în piept şi să asimilăm. Practic, ceea ce le spune Consiliul Legislativ celor care aveau impresia că ar exista deconspirarea Securităţii, şi că ea ar produce efecte, este că nu. Ghinion. De fapt, chiar cel mai important funcţionar al statului, „garantul Constituţiei”, cum ar spune grupul de avengeri ai lui Dan Voiculescu, poate foarte relaxat să candideze la funcţia supremă în stat chiar dacă este colaborator sau lucrător al Securităţii. Pentru că nu există nicio interdicţie în acest sens. Game over! Stin­geţi lumina, mergeţi acasă, trageţi perdelele şi nu mai ieşiţi ca să vorbiţi despre condamnarea comunismului, lustraţie sau deconspirarea Securităţii.

În speţa de faţă, cea a lui Traian Băsescu, întrebarea va fi cum dacă ai putea să îi anulezi nişte drepturi obţinute în urma exercitării funcţiei de preşedinte, chiar în situaţia în care va fi declarat colaborator al Securităţii, dacă respectiva calitate nu constituie o interdicţie explicită pentru a candida la res­pectiva funcţie?

Evident, în România nimeni nu citeşte, pe nimeni nu interesează şi în general subiectul fostei Securităţi a devenit, după ce a fost o perioadă instrument politic, o bătaie de joc generală, cam ca orice subiect serios la noi. De unde şi prezenta propunere legislativă, care nu are nimic în comun cu subiectul şi nu este decât o răzbunare de curtea şcolii între ceea ce generic putem numi „securişti”. Guvernul, de exemplu, nu a avut decât obiecţii de formă şi s-a spălat pe mâini, Senatul a adoptat tacit iniţiativa, iar Camera Deputaţilor a adoptat-o cu o covârşitoare majoritate. Absolut penibil. Nefiind în stare să facă o lege a lustraţiei şi în general fără să aibă niciun fel de strategie consolidată pe tema comunismului, statul român decide să aplice lustraţia unui singur cetăţean, pentru că s-a certat cu un alt cetăţean.

Bănuiesc că se va dovedi că, aşa cum am aplicat legea pentru un sigur torţionar, Vişinescu, putem să aplicăm legea pentru un singur colaborator, Băsescu. Rimează, deci ne oferă satisfacţia lucrului bine făcut.

Text publicat în Revista 22

Articole similare

Adblock Detected

Please consider supporting us by disabling your ad blocker