Începutul anului 2023 a fost în nota sfârșitului anului 2022 – plin de intrigi și de reglări de conturi, ambiții și interese promovate sub cupola unor intenții bune și frumoase, fără a ține cont de bunul-simț și de opinia publică. Fără îndoială, când zic aceasta am în vedere rezultatele concursului (cu scandal) pentru ocuparea funcției de șef(ă) a Direcției raionale învățământ Soroca. Or, ceea ce părea o simplă legiferare a continuității activității uneia din structurile de forță din cadrul Consiliului raional s-a transformat într-o farsă ordinară și într-un conflict generat de ambiții care nu cred că va avea rezolvare fără implicarea organelor de drept. Până una-alta însă, organizatorii concursului nu au răbdare să aștepte verdictul judecătorilor și continuă să tragă sforile, transformând activitatea acestei direcții într-un chin pentru ambele părți.
Nu știu dacă există cineva (cu excepția celor care au organizat acest spectacol și care ne-a băgat în gura lumii) care nu a crezut că concursul se va transforma într-o formalitate, fiindcă era logic că administratoarea direcției care în ultimii ani a primit calificativul „foarte bine” să-și reînnoiască contractul și să facă în continuare ceea ce știe mai bine – să demonstreze întregii republici că nasc și la Soroca pedagogi adevărați. Personal, recunosc, am crezut că este o glumă sau că a fost comisă o greșeală, dar… Să lăsăm la o parte sentimentele și așteptările mele și să ne punem în pielea unui om care, în ajunul sărbătorilor, primește o palmă nemeritată și care se vede nevoit să „înghită noduri”, fiindcă așa a dorit cineva. Doamne ferește, niciodată nu am crezut, nu cred și nu voi crede că există oameni care nu pot fi schimbați din funcție, oameni fără de care se năruiește totul. Acest caz nu este o excepție, dar când un lider este transformat în outsider așa, nitam-nisam, trebuie să ne pună pe gânduri, cel puțin. Când o persoană, indiferent de unde vine și cum o cheamă, nu are un grad didactic, nu are experiență în domeniul serviciului public și care nu este cunoscută măcar colegilor de breaslă este considerată peste un pedagog cu merite și cu respect din fața tuturor, inclusiv a celor din alte domenii, aceasta înseamnă că ceva este putred în Soroca noastră. Ba mai mult, înțeleg și eu că, în zilele noastre, mai mor și caii când vor câinii, dar nici chiar așa…
De altfel, unii consideră că atacurile asupra noii șefe de la învățământ nu sunt corecte și la locul lor – chipurile, ce vină are aceasta că a fost mai bună? – dar această părere este oarecum „trasă de păr” și nițel fățarnică, fiindcă este vorba despre o persoană care, bună fiind, a putut să-și dea seama că este băgată într-un joc care nu-i priește și care poate s-o demoralizeze. Nu de alta, dar vorba moldoveanului despre „lungul nasului” nu a fost anulată. Pe de altă parte, îmi dau seama că există și excepții de la regulă, dar nu cred că este cazul nostru. În acest context, îmi asum responsabilitatea să afirm că domeniul educației la Soroca (după ce s-au făcut atâtea eforturi pentru a-l aduce printre cele mai bune în republică) nu este un poligon de instrucțiune și orice mentorat va fi incapabil să anuleze suspiciunile care planează asupra rezultatelor acestui concurs. Chiar dacă cineva crede că 100 de zile ar fi suficiente ca noua șefă să demonstreze contestatarilor că n-au avut dreptate și că într-un termen restrâns a făcut ceea ce alții nu au făcut într-o viață. Fără grad didactic, fără experiență în administrare, fără sprijinul colectivului și fără luminița din capătul tunelului.
În situația creată, pentru a nu se repeta astfel de matrapazlâcuri, poate ar fi bine ca și Ministerul Educației, la fel ca Ministerul Sănătății, să ia sub aripa sa instituțiile de învățământ și, implicit, să organizeze astfel de concursuri. Tare mă tem că astfel de situații se vor mai repeta, deoarece nu toți conducătorii fac parte sau simpatizează partidul care trebuie. Poate de la Chișinău lucrurile se văd altfel și poate politicul nu-și va băga coada acolo unde chiar nu-i fierbe oala. Cu toate că unii pedagogi cu experiență de la Soroca mi-au tăiat nițel elanul și așteptările, explicându-mi că astfel de concursuri vor fi întotdeauna un prilej de a promova nu doar meritocrația, dar și de a jongla cu sorțile oamenilor. În astfel de situații nici nu știu ce să mai zic, iar cazul directorului Centrului Național de Asistență Medicală Urgentă prespitalicească care a fost suspendată din funcție de către minister parcă le-ar da dreptate. O parte, cea suspendată, afirmă că este la locul ei și că-și va apăra onoarea și demnitatea până la urmă, iar cealaltă, ministerul fondator, este ferm convins că directorul spitalului „nu s-a isprăvit cu misiunile puse în fața sa”.
Și ce-i mai important, și unii, și alții invocă una și aceeași – așteptările oamenilor acestei republici. Și punctum.
