România trece la ora de vară în această noapte. Oficial, trecerea la ora de vară se face duminică, 26 martie, atunci când ora 3.00 devine 4.00. Datorită faptului că în această noapte se sare, practic, peste o oră, duminică va fi cea mai scurtă zi din an, singura care va avea 23 de ore.
În România, ora de vară a fost introdusă pentru prima dată în 1932. Până în 1939 ora de vară a funcţionat în fiecare an, între prima duminică din aprilie (în 1932, 22 mai), ora 00.00, şi prima duminică din octombrie, ora 01.00 (ore locale). Între 1 aprilie 1940, ora 00.00, şi 2 noiembrie 1942, ora 03.00, ora de vară a fost în vigoare permanent în România.
Din 1943, practica trecerii la ora de vară a fost suspendată. Ora de vară a fost reintrodusă în România începând cu 1979. În 1996, ţinând cont de avantajele decalării orarului cu o oră vara, pentru a profita la maximum de orele de lumină, acest orar a fost prelungit în Europa cu încă o lună.
Din 1997, ora de vară începe în România în ultima duminică din martie şi se încheie în ultima duminică din octombrie, la fel ca în toate ţările europene.
Ce stări putem să experimentăm
Medicii sunt de părere că oamenii au nevoie de aproximativ o săptămână pentru a se adapta la ora de vară, deoarece trebuie să se trezească cu o oră mai devreme decât s-au obişnuit.
În timp ce unii dintre noi nici nu simţim această schimbare de oră, alţii sunt profund afectaţi. Scurtarea duratei somnului cu o oră, precum şi trezirea cu oră mai devreme duce la un stres suplimentar, iar de aici apar o serie de probleme: modificări cardiovasculare manifestate prin variatii ale tensiunii arteriale şi variate tulburari de ritm cardiac; neuropsihice: insomnie, somnolenţă, astenie, apatie, agitaţie, irascibilitate, anxietate, tulburări de concentrare şi memorie, cefalee, vertij.
„Sub această simptomatologie se pot ascunde şi alte cauze şi de aceea este bine să fiţi evaluaţi corespunzător de către un medic pentru a nu omite un alt diagnostic”, avertizează medicii
Pentru cei care suferă de anumite probleme de sănătate-depresie, afecțiuni cardiace- efectele schimbării ritmului biologic ar putea fi mai serioase.
Crește riscul de infarct
Medicii spun că timp de trei zile de la trecerea la oră de vară creşte riscul de infarct cu 5-10 la sută, în special la persoanele tinere, active profesional. De asemenea, această schimbare accentuează depresiile şi îi afectează pe cei cu vulnerabilităţi psiho-emoţionale.
„O măsură importantă de prevenire a influenţelor negative este introducerea în alimenţatie a produselor care furnizează organismului vitamine, minerale şi alţi nutrienţi esenţiali. Legumele, verdeţurile şi fructele energizează, au efect tonic asupra organismului şi îmbunătăţesc starea de psihic”, explică medicii.
De asemenea, este esenţial să avem o programare inteligentă a orelor de somn. Încearcă să te culci seara cu minimum o oră mai devreme, astfel încât organismul tău să nu simtă privarea de odihnă atât de intens. Timpul petrecut în aer liber, în bătaia soarelui ajută corpul să producă vitamina D, dar contribuie şi la o stare de bine, de optimism. Şi nu în ultimul rând, mişcare ne ajută să fim în formă, spun specialiştii.
Comisia Europeană a început să vorbească despre ideea de a renunța la schimbarea orei în septembrie 2018, în urma unei consultări publice la care au participat 4,6 milioane de cetățeni europeni. O majoritate covârșitoare dintre aceștia a cerut încetarea acestei practici. Propunerea a fost apoi aprobată de europarlamentari în prima jumătate a anului 2019.
Ajungând în această etapă, se aștepta ca în scurt timp să fie pusă în practică în toate statele membre, dar la nivel de UE nu s-a mai întâmplat nimic din cauza evenimentelor care au apărut: Brexit, pandemia de COVID-19 și războiul din Ucraina. Toate acestea au făcut ca luarea unei decizii finale de către Consiliul Europei în legătură cu schimbarea orei să fie amânată.
