Ordinul Arhitecților din România a publicat un raport statistic (SIOAR) care oglindește piața de arhitectură de la nivel național pentru anul 2021, raportat la evoluția anilor 2018-2020. La nivel național, valoarea mediană de investiție a crescut în 2021 cu 8 la sută față de 2020. Pentru toate categoriile de beneficiari, 2021 a reprezentat un an de creștere a valorilor mediane de investiție pe metrul pătrat (mp). În ceea ce privește cele mai active sectoare, cele mai multe proiecte sunt cele de locuințe, iar cea mai mare valoare mediană de investiție pe mp se înregistrează în cazul proiectelor de învățământ, formare și cercetare, potrivit celei mai recente analize a Ordinului Arhitecților din România.
Raportul SIOAR valorifică o colecție unică de date detaliate referitoare la investițiile în domeniul arhitecturii, complementară altor surse naționale de date statistice ale domeniului construcțiilor, cum ar fi cele colectate de Institutul Național de Statistică. Împreună cu rapoartele deja existente pe piață despre domenii conexe, raportul SIOAR constituie o resursă pentru cercetare interdisciplinară, colaborare instituțională și demersuri adaptate stării actuale a pieței. Această colecție de date este relevantă pentru toți actorii sectorului construcțiilor, fiind de interes major pentru administrație, investitori și arhitecți.
„Raportul curent surprinde dinamica pieței și a sectorului în a doua etapă a pandemiei, după șocul inițial resimțit în 2020, oferind posibilitatea de a urmări, prin comparație cu datele anterioare, impactul acestei crize asupra sectorului”, notează autorii analizei. Autorii precizează că viitorul raport, cel care va analiza anul în curs, va surprinde impactul războiului și al crizelor asociate, de energie, de materiale de construcție, de resurse.
27 la sută din totalul de dovezi (de luare în evidență a proiectului de arhitectură) înscrise în 2021 sunt concentrate în doar cinci județe: Ilfov, Timiș, Cluj, Prahova și Bihor. Comparativ cu 2020, cea mai importantă creștere în ceea ce privește numărul de dovezi depuse în 2021 s-a produs în Ilfov, județ unde numărul dovezilor s-a dublat. Asta după ce în 2020 în Ilfov se înregistrase o scădere cu 5 la sută față de anul precedent. Doar în trei dintre cele 42 de județe ale țării numărul de dovezi înscrise a scăzut, cel mai afectat fiind Sălajul (-16 la sută).
Valoarea mediană de investiție a dovezilor depuse în 2021 a fost de 149.000 lei. La nivel național, valoarea mediană de investiție a crescut în 2021 cu 8 la sută față de 2020. La nivel de județ, cea mai mare valoare mediană de investiție pentru perioada analizată se înregistrează în județul Sălaj (293.440 lei), iar cea mai mică în Brăila (50.000 lei).
Județele cu cele mai mari suprafețe mediane desfășurate în 2021 au fost Sălaj (252 mp, cu o creștere de 5 la sută față de 2020), Sibiu (247 mp cu o creștere de 3 la sută față de 2020) și București (243 mp în 2020, în scădere cu 15 la sută față de 2020). În mai mult de jumătate dintre cele 42 de județe s-au înregistrat scăderi ale suprafeței desfășurate mediane, cea mai mare fiind înregistrată în Buzău, unde suprafața mediană a scăzut cu 25 la sută față de anul 2020. În anul 2018, suprafața desfășurată mediană a dovezilor înscrise la nivelul județului Buzău era de 153 mp, scăzând până în anul 2021 la 143 mp. În schimb, valoarea de investiție pe metrul pătrat a urcat de la 935 lei/mp, în anul 2018, la 1.000 lei/mp în anul 2021.
În 2021, procentul dovezilor înscrise în mediul rural comparativ cu mediul urban a crescut, 55 la sută dintre dovezi fiind înscrise în mediul rural și 45 la sută în mediul urban. La Buzău, însă, ponderea dovezilor înscrise în mediul urban este mai mare decât cea din mediul rural, chiar dacă diferența este una foarte mică. Concret, în mediul urban au fost depuse 58 la sută dintre dovezi, adică un număr de 480, în timp ce în mediul rural 42 la sută, ceea ce reprezintă un număr de 352. Trebuie menționat că, în comparație cu anul 2020, aât dovezile din mediul rural, cât și cele din mediul urban au fost în creștere.
În mediul urban, în 2021, cele mai mari creșteri ale numărului de dovezi înscrise s-au înregistrat în județele Bistrița-Năsăud (36 la sută) și Buzău (26 la sută). La polul opus se clasează județele Sălaj (-18 la sută), și Cluj (-14 la sută).
Valoarea mediană de investiție în mediul urban din Buzău s-a ridicat la 69.221 lei, în scădere față de anul 2020, iar în mediul rural investiția a fost de 105.207 lei, tot în scădere.
În mediul urban, cele mai mari suprafețe desfășurate mediane ale dovezilor s-au înregistrat în 2020 în județele Cluj (274 mp), Cluj (266 mp) și Ilfov (257 mp). La polul opus s-au aflat județele Buzău (100 mp), Brăila (128 mp) și Vrancea (153 mp).
Cea mai mare parte a beneficiarilor sunt persoane fizice, urmate de persoane juridice și de instituții ale statului. În 2021, toate categoriile au înregistrat creșteri ale numărului de dovezi înscrise. La nivelul județului Buzău au fost depuse 480 de dovezi de către persoane fizice, 172 de către persoane juridice și 180 de dovezi pentru instituții.
Cel mai mult s-au construit la Buzău locuințe individuale și semicolective (65 la sută), urmate de birouri (7 la sută). 20 la sută dintre dovezile depuse au fost pentru transport, producție și logistică, agricultură și centrale termice, iar 2 la sută pentru arte, cultură, sport și agrement. Restul au fost dovezi depuse pentru turism, social și sănătate, învățământ, formare, cercetare și comerț.
Datorită variabilității mari a valorilor introduse pentru suprafețele desfășurate ale proiectelor, a valorilor de investiție și, implicit, a valorilor de investiție pe metrul pătrat, pentru agregarea acestora a fost folosită valoarea mediană în locul celei medii. Mediana reprezintă acea valoare a unei serii ordonate crescător care împarte seria în două părți egale, așa încât 50 la sută din termenii seriei au valori mai mici decât mediana, iar 50 la sută mai mari decât mediana. Un avantaj al medianei față de medie este acela că poate fi utilizată în caracterizarea tendinței centrale pentru o serie de date. Mediana ia în considerare doar poziția termenilor în serie, nu și mărimea acestor valori, așa cum o face media. Așadar, mediana nu este supusă influenței valorilor foarte mari sau foarte mici din serie.
