La Buzău învățământul e prioritar!

Țara noastră rămâne la coada clasamentului când vine vorba de finanțarea învățământului, ca procent din Produsul Intern Brut. Un studiu publicat de Eurostat la sfârșitul lunii februarie, pe baza datelor din 2019, arată că România este pe locul 26 din 27, în fața Irlandei, cu un procent de 3,6 la sută din PIB acordat învățământului. În acest an, educația românească primește și mai puțin, doar 2,5 la sută din PIB, dar totuși o sumă mai mare decât în 2020. Educația va primi însă și 9 la sută din Planul Național de Redresare și Reziliență, bani europeni meniți pentru investiții în infrastructură, digitalizare, reducerea abandonului școlar, în următorii patru ani.

Statisticile pentru anul 2021 arată că în România sunt județe care alocă mai mulți bani pentru cultură, recreere și religie, decât pentru învățământ. Este cazul județelor Alba, Arad, Argeș, Brașov, Brăila, Caraș-Severin, Covasna, Dolj, Galați, Harghita, Hunedoara, Ialomița, Mureș, Prahova, Satu-Mare, Sibiu, Timiș, Tulcea, Vâlcea, București.

Buzăul nu se află printre aceste județe. Potrivit datelor, în anul 2021, în Buzău s-au alocat 106,7 milioane de lei pentru cultură, recreere și religie, în timp ce pentru învățământ suma s-a ridicat la 110,7 milioane de lei, arată o analiză HotNews.ro.

Cât a costat educația, în ultimii 25 de ani

Cheltuielile guvernamentale generale cu educația în 2019, în cele 27 de membre UE, s-au ridicat la 654 miliarde de euro, adică 4,7 la sută din PIB-ul total, potrivit Eurostat. Educația antepreșcolară și cea școlară au primit 1,6 la sută din PIB și cea secundară 1,8. Educația terțiară, adică postilicealele, universitățile și colegiile, 0,8 la sută.

În general, cei mai mulți bani merg cu cheltuielile de personal. În România, de exemplu, 70 la sută sunt alocate salariilor. La nivelul întregii Uniuni Europene, 64 la sută din alocările pentru învățământ merg către salarii și contribuții sociale, apoi 14 la sută se duc către bunuri și servicii, 6 la sută către beneficii sociale și alte 6 procente pentru alte cheltuieli, inclusiv finanțarea școlilor private. Pentru investiții capitale, cum ar fi construcția de clădiri, se alocă 7 la sută.

Alocările pentru educație au fost fluctuante din 1995 încoace. Acum 26 de ani, alocarea din PIB pentru educație la nivel european era de 4,9 la sută, apoi a urmat o scădere treptată până în 2007, a crescut din nou până în 2009, dar acest lucru a fost cauzat de scăderea generală a valorii PIB, cauzată de criza financiară din 2009. Până în 2019 a scăzut din nou spre 4,7 la sută.

Ca procent din cheltuielile totale, în 1995 educația primea 9,2 la sută. În 2002-2003 a ajuns la 10,4 la sută, ca în 2012 să scadă iarăși către 9,8 la sută. În 2019, media pentru educație din cheltuielile guvernamentale era de 10 procente.