Jurnal de proteste

Angajații de la mai multe instituții publice au continuat, miercuri, protestele declanșate la începutul săptămânii față de reducerea mai multor sporuri. Ei sunt nemulțumiți față de reducerea sporului pentru condiții vătămătoare. În acest timp, Guvernul Bolojan urmează să anunțe pachetul de măsuri fiscale, după cum a declarat vicepremierul Dragoș Anastasiu. „O să fie iarăși o ordonanță trenuleț”, a spus el, marți seară.

Printre instituțiile publice care s-au alăturat protestelor din Capitală se numără Consiliul Concurenței, Oficiul de  Stat pentru Invenții și Mărci și Primăria Municipiului București.

Finanțiștii buzoieni, a treia zi

Finanţiştii din Buzău au ieşit în stradă pentru a treia zi consecutiv şi au solicitat condiţii de muncă adecvate şi salarizare pe măsura activităţilor desfăşurate. Ei au susținut că în anumite situaţii nu mai există nici hârtie sau scaune pe care angajaţii să lucreze la calculator, bunuri pe care sunt nevoiţi să şi le achite din propriul buzunar.

Astfel, în jur de 200 de angajaţi ai Administraţiei Finanţelor Publice (AFP) Buzău au ieşit miercuri în faţa instituţiei într-o mişcare de protest, ţinând în mâini pancarte pe care se puteau citi mesaje precum „Nu ne mai huliţi! Am făcut politica Guvernului, acum plătim doar noi preţul greşelilor”.

„Este a treia zi de proteste şi o să mai urmeze până când guvernanţii ne vor băga în seamă şi vor înţelege importanţa ANAF în colectarea la bugetul de stat. Evaziunea fiscală se diminuează cu inspectorii ANAF, cerem guvernanţilor să declare ANAF o instituţie de siguranţă naţională. Încearcă măsuri pompieristice. Credeţi că ţara iese din criză tăind un spor la o anumită parte a bugetarilor? Nu vor să colecteze, dacă doreau să colecteze ne-ar fi chemat la Bucureşti, veneam cu toţii, noi aducem soluţiile, vrem să colectăm, nu avem pârghiile necesare”, a declarat, pentru „Agerpres”, liderul Sindicatului Finanţelor Publice Buzău, Adrian Radu.

Sindicaliştii atrag atenţia că tăierile unor sporuri, care vor diminua salariul angajaţilor, vin pe fondul creşterii preţurilor la facturi, combustibili şi alimente. Totodată, angajaţii reclamă condiţii de muncă improprii. „Nu am întrerupt lucrul cu publicul, dacă întrerupem nu mai primesc salarii profesorii, cei din Sănătate, pensionarii, dar guvernanţii probabil asta vor atât timp cât suntem în stradă. Am atras atenţia elegant şi cu responsabilitate, dar nu ne bagă în seamă nimeni. Probabil asta vor, să se închidă ţara, că altă soluţie nu există. Colegii sunt nemulţumiţi, dacă am ajuns să aducem de acasă scaune. Noi, la Ministerul de Finanţe, în cadrul ANAF, nu avem banalul scaun pe care trebuie să stăm la calculator, ni-l cumpărăm din bani personali. Nu avem bani pentru hârtie, ne-au anunţat că până în octombrie trebuie să ne descurcăm cu hârtia, să cerşim la agentul economic sau să cumpărăm din banii personali pentru a merge activitatea. Ne-a ajuns cuţitul la os, nu se mai poate, după lipsa de reacţie a factorilor de decizie nu văd altceva decât o grevă generală”, a afirmat liderul de sindicat.

La Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Buzău lucrează aproximativ 300 de angajaţi.

Intră în horă și Apele Române

Circa 100 de angajaţi ai Administraţiei Bazinale de Apă (ABA) Buzău Ialomiţa au organizat miercuri după-amiază un protest spontan, în contextul diminuării sporului de condiţii vătămătoare şi eliminării indemnizaţiei de complexitate a muncii, cu impact major asupra salariilor, ţinând cont de creşterea preţului energiei şi al produselor.

ABA Buzău Ialomiţa numără în jur de 600 de angajaţi în şase judeţe şi la sediul central din municipiul Buzău aproximativ 100 de persoane au protestat în faţa instituţiei, afişând mesaje precum „Începeţi cu voi aplicarea măsurilor de austeritate”, „Protest spontan împotriva măsurilor aprobate de Guvern”, „Radioactive”, „Apă uzată” sau „Toxic”.

„Instituţia noastră are un rol foarte important în siguranţa naţională, lucrăm foarte mult pe teren. În laborator desfăşurăm activităţi cu substanţe chimice pentru că suntem laboratorul de analiză a calităţii apei fizico-chimice şi biologice. Intrăm în contact cu ape menajere, de la staţiile de epurare, de la spitale, de la ferme, manipulăm substanţe toxice, cancerigene, respectăm cerinţele de siguranţă a muncii, dar colegii mei lucrează echipaţi cu halate, măşti, este un disconfort (…) Pe partea de exploatare a apelor, gândiţi-vă ce înseamnă colegii noştri de la baraje să nu se mai ducă în tura de noapte să monitorizeze toţi parametrii”, a declarat şeful laboratorului Calitatea Apelor, Oana Ristea.

Sindicaliştii au atras atenţia asupra reducerii drastice a personalului, în condiţiile în care volumul activităţilor a crescut constant iar deficitul de personal deja existent pune presiune pe angajaţii rămaşi. Totodată, subdimensionarea echipelor ar putea conduce la expunerea comunităţilor la riscuri majore în situaţii de urgenţă precum inundaţii, poluări sau accidente hidrotehnice. Mai mult decât atât, diminuarea sau eliminarea unor sporuri reprezintă o măsură inechitabilă şi discriminatorie.

„Referitor la sporul de condiţii vătămătoare, trebuie înţeles următorul aspect: legea spune nu mai mult de 1.500 de lei în cuantum de 15 la sută raportat la salariu. La Apele Române se raportează la salariul din 2023, dar nu mai mult de 1.500, nimeni nu ia acest spor. 600 de lei brut, din care se scad toate taxele, cu 300 şi un pic rămânem noi. Este un spor mare pentru angajaţii din Apele Române care lucrează în aceste condiţii? Un angajat pe care reuşim să îl atragem ia 2.800 lei în mână cu acest spor şi mai aveam unul amărât de complexitate care urmează şi acesta să fie tăiat. Ne raportăm la TVA, la energia electrică, ce tocmai a crescut, la coşul de cumpărături. Sindicatul s-a unificat prin BNS cu toate cele cinci confederaţii la nivel de ţară, ne-am unit forţele pentru a organiza un protest general naţional în faţa Guvernului”, a precizat vicepreşedintele Sindicatului „Mureşul” din Apele Române, Cosmin Stanciu.

În contextul dat, sindicaliştii solicită retragerea propunerilor de reducere a personalului, menţinerea sporurilor în forma procentuală prevăzută de legislaţia în vigoare, respectarea măsurilor privind protecţia muncii şi o salarizare echitabilă.