Istoria Buzăului, în volumele aduse de Primărie la primul târg de carte din municipiu

Primăria Buzău, prin primarul Constantin Toma, a avut, sâmbătă, inițiativa de a veni la târgul de carte Gaudeamus Radio România de la Buzău, de la Centrul Cultural (fostul Spital Brătianu), cu volume care ilustrează istoria Buzăului.

Mai exact, de la ora 11.00, Primăria municipiului Buzău, împreună cu Institutul European de Cercetări Multidisciplinare Buzău, a lansat şase cărți care surprind istoria și dezvoltarea economică ale județului Buzău. Dintre cele şase titluri, se remarcă „Geografia județului Buzău”, cu autorii Mihaela Florina Alexandru, Mihai Marius Mâncu și Laura Grațiela Petcu, „Catagrafia de la 1838”, de Viorica Răpan, „Tratat de legumicultură specială”, a  cercetătorului Costel Vînătoru.

Prezent la acest eveniment, primarul Constantin Toma a relatat, pentru OPINIA, câteva dintre preocupările sale privind promovarea cărții în rândul buzoienilor și în special a tinerei generații, dar și cum se face cunoscut Buzăul prin intermediul cărții în marile centre culturale ale lumii.

Reporter: Această inițiativă de a participa la primul mare târg de carte din județul Buzău vă aparține.

Constantin Toma: Așa este. Literatura este una dintre cele mai importante arte care poate lăsa urme asupra unui copil. Dacă încurajăm lectura, dacă încurajăm dragostea pentru istoria și cultura noastră, sigur mai avem o șansă să progresăm. Sigur facem eforturi foarte mari să ajungem aici, în sensul în care, de doi ani de zile, așa cum se știe, dăm  gratuit 80.000 de cărți și un jurnal de lectură,  pentru fiecare elev. Le alegem cu mare grijă, cu profesorii lor de Limba română, și bineînțeles, în fiecare lună vorbim despre o mare personalitate buzoiană. Am scos o carte și despre acest lucru; o scurtă istorie a Buzăului văzută prin personalitățile sale , o istorie în ordine cronologică a acestor oameni  cu biografiile lor absolut extraordinare Jumătate trăiesc, jumătate sunt trecuți în neființă, dar și vii și morții contribuie prin opera lor, prin munca lor, la ceea ce se întâmplă în acest moment, dar mai ales pentru viitor, dacă știm să folosim acest moment pentru tânăra generație…

Rep.: A fost și o oportunitate de a vă prezenta intențiile în fața editurilor…

C.T.: Noi nu suntem editură. Noi, primăria Buzău, scoatem cărți pe care le trimitem la toate  marile biblioteci din România și din străinătate, inclusiv la Biblioteca din Washington, nu mai  vorbesc de bibliotecile din Republica Moldova. Tot ce se întâmplă la Buzău, trimitem gratuit la toate bibliotecile importante și din România și din  alte țări. Sunt peste de 60 de titluri. Aici nu avem decât câteva pentru  că nu avem decât câteva pentru că este masa mică, dar suntem hotărâți să mergem în continuare cu acest proiect pentru că este o necesitate. Am reeditat cărți de care nu se mai vorbea. Notele politice ale lui Alexandru Marghiloman, celebrul dicționar al lui Basil Iorgulescu, care a fost  și primul director al Colegiului Național „B.P. Hasdeu”, această catagrafie scoasă de o buzoiancă excepțională, o istorie a Buzăului, o fotografie a Buzăului de la 1838;  Dionisie Romano, care a fost și episcop al Buzăului, numit de Alexandru Ioan Cuza; cel care, în 1932, a făcut prima școală cu slovă românească, și școala a fost întâmplător lângă Iazul Morilor.

Rep.: Pentru descoperirea personalităților faceți muncă de cercetare…

C.T.: E o echipă. Îi căutăm inclusiv urmașii dacă nu mai este și luăm legătura cu familia.

Rep.: Un exemplu foarte bun este cel al lui Marghiloman. Ați ținut legătura cu familia și ați făcut lucruri deosebite.

C.T.: Alexandru Marghiloman intrase în istorie cu o imagine negativă. Printr-o campanie, mai ales de când sunt primar am reușit să-l reabilităm să-l repunem în circuit prin opera sa fabbuloasă, dar și prin hobby-urile lui, și mă refer la hipism etc.