Astăzi, 21 noiembrie, creștinii sărbătoresc „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului”. Se spune că acest eveniment a avut loc la vârsta de 3 ani de la nașterea Preacuratei Fecioare Maria, când drepții ei părinți, Ioachim și Ana, și-au adus aminte de făgăduința lor în fața lui Dumnezeu, ca să-I aducă în dar pe cel născut. Au pornit spre cetatea Ierusalimului, și acolo au mers cu cinste la biserică, ducând într-însa pe Fecioara Maria.
În această zi s-a vădit astfel lumea, pe care Dumnezeu a blagoslovit-o la Blagoveștenie.
Această sărbatoare este cunoscută în popor sub denumirea de „Vovidenia” sau „Ovedenia”.
Aceasta este o sărbătoare care ne pregătește și pe noi să-L facem pe Hristos să Se nască tainic în noi, așa cum auzim în cadrul slujbei Utreniei, care se cântă începând cu această dată: „Hristos Se naște, slaviți-L!…”.
Este considerată în popor, cum arată Antoaneta Olteanu în „ Calendarele poporului roman”, ziua în care începe iarna, o sărbătoare a luminii, care sparge întunericul iernii, al morții. În lucrarea menționată se mai arată și că tema centrală a legendelor mitologice consacrate acestei zile fiind văzul, vederea, prima apariție, prima vedere – viziune – a lumii, a lui Iisus, a cerului care se deschide ș.a., atrage după sine numeroase practici magice apotropaice (pentru a avea o bună vedere, pentru ochi) sau de propițiere (luminile pentru cei care au murit fără lumânare – lumina de veci).
„Din această zi încep să se ungă cu usturoi ferestrele, ușile și locurile de culcare, ca să nu se lipească de casă farmecele, căci de la Ovidenii încep și fermecătoresele să vrăjească”, se mai arată în „Calendarele poporului roman”.
În această zi, copiii pun crengi de măr în vase cu apă și sunt ținute la căldură pentru a înmuguri. Ele sunt folosite în noaptea de Anul Nou drept sorcove. Tradiția aceasta este surprinsă în colinde care amintesc în plină iarnă despre florile dalbe, flori de măr, sau despre mărut, mărgăritar.
