Procurorii DIICOT de la structura centrală au descins, astăzi, 29 iunie, la mai multe persoane suspectate că au atacat informatic serverele mai multor instituții publice, între care și cele ale Ministerului Dezvoltării, Ministerul Educației, ISU Buzău sau Consiliul Județean Covasna. Pagina de internet a Inspectoratului pentru Situații de Urgență Buzău a fost dezactivată de hackeri în noaptea de 24 aprilie, iar în locul informațiilor oficiale a apărut o poză prin care atacul cibernetic a fost revendicat și un link ce ducea către o platformă dedicată jocurilor video.
Potrivit anchetatorilor, în perioada noiembrie 2022 – iunie 2023, suspecții au lansat mai multe atacuri informatice tip „defacement” asupra sistemelor informatice aparținând mai multor instituții publice din țară, fapte circumscrise, având în vedere modul în care au fost săvârșite și s-au concretizat, fenomenului cunoscut în domeniul cibernetic sub titulatura de „hacktivism” (activitatea desfășurată de suspecți a dobândit notorietate în mediul online sub numele „Operation Romania”).
„La data de 29.06.2023, procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Structura Centrală, împreună cu polițiști din cadrul Direcției de Combatere a Criminalității Organizate – Serviciul de Combatere a Criminalității Informatice, efectuează șase percheziții domiciliare și pun în executare un număr de opt mandate de aducere, într-o cauză privind săvârșirea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, acces ilegal la un sistem informatic, perturbarea funcționării sistemelor informatice, transfer neautorizat de date informatice și operațiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice”, a transmis DIICOT.
Un alt aspect important al hacktivismului este utilizarea puterii colective, hacktiviștii colaborând adesea în grupuri sau în comunități online, împărtășind cunoștințe, instrumente și idei pentru a amplifica impactul acțiunilor lor, mai transmite DIICOT, arătând că activitatea de hacktivism poate îmbrăca diverse forme, printre care:
- Defacement-uri și atacuri cibernetice: hacktiviștii pot pătrunde în site-uri web și le pot modifica conținutul (defacement), afișând mesaje sau simboluri relevante pentru cauza pe care o susțin;
- Scurgeri de informații (leaks): hacktiviștii pot accesa și divulga informații secrete sau confidențiale. Aceste scurgeri pot avea un impact semnificativ asupra organizațiilor sau instituțiilor vizate;
- Atacuri de tip DDoS (Distributed Denial of Service): hacktiviștii pot utiliza tehnici de atac pentru a suprasolicita un server sau o rețea, blocând accesul utilizatorilor legitimi la resursele respective.
