Gina Zaharia, dublă lansare de carte în cadrul Zilelor Bibliotecii Județene

Vineri , 11 octombrie, ­Bi­blioteca Județeană „Vasile Voiculescu” a fost gazda unui „festin literar”, după cum s-a exprimat scriitorul Tudor Cicu, unul dintre invitații celei care a făcut posibil acest eveniment, Gina Zaharia, cel mai nou membru al Uniunii Scriitorilor, filiala Bacău. Evenimentul- despre care Tudor Cicu ,,că este un festin li­terar, la care participă invitați deosebiți din partea filialei Bacău” – a avut loc, în cadrul Zilelor „Vasile Voiculescu”. Și, într-adevăr, lansarea celor două volume de versuri ale scriitoarei Gina Zaharia, „Maci de toamnă” și „Jocul talismanelor”, pe lângă faptul că a adus laolaltă foarte mulți scriitori buzoieni, unii dintre ei membri ai aceleiași filiale, a fost și un prilej ca în mijlocul lor să se afle și președintele Uniunii Scriitorilor din România-filiala Bacău, Dumitru Brăneanu, vicepreședintele aceleiași filiale Cristina Ștefan, și Petre Isachi critic, istoric literar, eseist, jurnalist, prozator, redactorul revistei „13 plus”.

„Am fost încântați că a ales Bacăul și că vrea să vină la Bacău, mai ales că aici avea și colegi pe Valeria Tăicuțu, Nicolae Pogonaru, Lucian Mănăilescu, care a plecat și care am înțeles că va reveni, și Dumitru Pană și alții, poeți consacrați”, a mărturisit Dumitru Brănea­nu, președintele filialei Bacău a USR.

Prezența Ginei Zaharia în filiala USR Bacău se datorează originalității creațiilor sale, un suflu nou în poezia contemporană. Dumitru Brăneanu a mărtu­risit, în exclusivitate pentru ziarul Opinia, Poezia ei este cu totul altceva, parcă pogorâtă din tabloul lui Rembrandt. E altceva decât poezia care se scrie astăzi. Dânsa trăiește poezia. Reușește să o transpună prin metafore și prin suflet o aducă la inima cititorului”.

Când poetul devine operă

Despre minunatul joc al tablourilor rembrandtiene din poeziile Ginei Zaharia a vorbit și scriitorul Tudor Cicu

„Aș vrea să lansez, pe lângă întrebările pe care și le va pune cititorul după ce va citi cartea Ginei Zaharia (n.r., referire la volumul <Maci de Toamnă>) două întrebări. De fapt sunt întrebările puse de poeta Gina Zaharia. Una dintre ele <Cum se poate invada din imagini criptate?>” și a dat răspunsul în continuare printr-o parabolă.

,,Această parabolă spune că un pictor deosebit, întemnițat în celula sa, a doua zi nu a mai fost găsit acolo, deși toate lacătele și zăvoarele erau trase și închise la ușile temniței. Cum a dispărut? Închipuiți-vă că pe peretele celulei pictorul toată seara a desenat un tablou imens cu o pădure în care șerpuia o singură cărăruie și la capătul din celulă al cărăruie i s-au găsit doar papucii pictorului. Acesta dispăruse în pădurea în care și-a pictat-o. Înseamnă că omul a devenit operă.

Și ne aflăm și în fața celei de-a doua întrebări puse de autoare. O întrebare la care n-am să mai răspund și o să vă las pe dumneavoastră. Cine poate avea toate cheile fără se le încurce? În cel de-al doilea volum, <Jocul talismanelor>, în acea poezie în care veți vedea un minunat joc al tablourilor rembrandtiene și tablourilor fantastice suprarealiste în care, la un moment dat, fiecare vers este un tablou și succesiunea aceasta de tablouri poetul încearcă să evadeze unde dacă nu încurcă cumva chiar cheile pe care ne-a îndemnat pe noi să-i descifrăm poezia”.

Despre cea de-a doua carte, <Jocul talismanelor> a vorbit scriitoarea Valeria Tăicuțu, care a fost și mo­de­ratorul acestei întâlniri a scriitorilor pe tărâmul poeziei, aceasta alternând cu tact momentele dedicate poeziei cu cele muzicale realizate cu măiestrie de nepoatele autoarei. „Gina Zaharia iubește spectacolul  cuvintelor. Ea reușește să realizeze o poezie de tip pictural descriptivist, nu lipsită de muzicalitate, dar ce predomină este peisajul. Trebuie spus că acest peisaj este mai mult unul în stilul lui Ion Barbu și aș trimite pe cunoscători la acel peisaj <Peisagiu retrospectiv> la care m-a dus și pe mine cu gândul peisajul pe care Gina Zaharia reușește să-l realizeze din culori, din mișcare, din petice, din trimiteri diferite, realizând un joc de artificii de cele mai multe sau considerând de multe ori poezia drept un joc, o loterie.

Întotdeauna poetul are un diamant așezat în dreptul inimii și poezia atunci când îl ochește, ochește în primul rând strălucirea acelui diamant așezat pe inimă. Este metafora pe care o folosește Gina Zaharia”.

Proiecte în lucru

„Volumele mele <Jocul talismanelor> și <Macii de toamnă> fac parte din proiectul personal <Citește și astăzi>, proiect finanțat de Primăria Buzău prin programul finanțări nerambursabile”, a spus scriitoarea Gina Zaharia, care mai are foarte multe alte proiecte în lucru.

,,Sunt gata pentru publicare <Oglinzi infidele>, proză scurtă polițistă apărută timp de un an și jumătate în revista Ministerului Administrației și Internelor <Pentru Patrie>, <Cartea de sub braț>, proză scurtă care apare periodic în revista <Leviathan>, revistă internațională de cultură. În lucru,  se mai află un  volum de poezii deocamdată fără titlu, <minus 1> roman polițist, <Marica>, roman de dragoste”. Cert este că cele două volume lansate la Biblioteca județeană vor ajunge și la bibliotecile comunale prin sprijinul directorului Bibliotecii Județene, Sorin Burlacu.

„Cântec de lumină”, la prima aniversare și prima lansare de carte a scriitoarei

Lansarea celor două volume a avut loc în fața unui auditoriu numeros, în sală aflându-se, pe lângă scriitori, și colegi de serviciu polițiști, alți invitați, dar și fratele autoarei, artist plastic, sora, fiul împreună cu fiica lor Ilinca, căreia Gina Zaharia i-a dedicat poezia „Cântec de lumină”. ,,E singura poezie datată: 13 februarie 2019. Este publicată în forma ei brută fără nicio modificare, așa cum a fost scrisă sub imperiul așteptărilor și al emoțiilor, fiindcă în acea zi, într-o seară târzie de plină iarnă, a sosit pe lume curajoasă, nepoata mea, aici de față, Alexa Ilinca. Așadar, acest <Cântec de lumină> este chiar aici. A venit la prima lansare și aniversare a bunicii ei. Ei îi voi dedica următoarea carte care se va numi <Povești pentru Ilinca> și care va cuprinde poveștile pe care i le-am compus tatălui său în urmă cu mulți ani și pe care mi le corecta cu atenție când uitam sau înlocuiam vreo idee. Vor fi 12 povești, câte una pentru fiecare lună a anului”, a mărturisit autoarea vădit aflată sub imperiul emoțiilor.