Inaugurarea Colegiului Național „Mihai Eminescu” după reabilitarea sa, din data de 23 aprilie, în ziua în care ortodocșii îl pomenesc pe Sfântul Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruință, a stat sub semnul culturii. Invitatul special al evenimentului a fost poeta Ana Blandiana, care a vorbit despre poezie într-un mod aparte, în prezența oficialităților buzoiene, întregind bucuria la sărbătoarea eminescienilor, elevi și profesori, de a se fi întors într-o școală curată, modernă, înnoită prin elemente arhitecturale moderne. Despre schimbările care au reconfigurat spațiul sporindu-i utilitatea și funcționalitatea, dar și despre speranțele, îngrijorările și răbdarea care i-au încercat pe profesorii eminescieni de-a lungul celor cinci ani de așteptare, dar și despre recompensarea acestei așteptări, acum, cu bucuria imensă a revenirii într-un spațiu generos, al clădirii monumentale, modernizate, sigure, cu dotări de ultimă generație, în clădirea simbol, a vorbit în deschiderea evenimentului directoarea Camelia Voicu.
„Vă mulțumesc personal și în numele școlii fiindcă ați dat curs invitației noastre și mă bucur că suntem părtași la această sărbătoare spre cinstirea acestei școli, reper incontestabil al învățământului buzoian”, a spus directoarea Colegiului Național „Mihai Eminescu”, care și-a îndeplinit strălucit rolul de gazdă alături de directoarea adjunctă, Florentina Dobre, care și-a exprimat de asemenea public bucuria reîntoarcerii. „Chiar dacă în timpul celor cinci ani petrecuți în spațiile din strada Transilvaniei spuneam tuturor și ne spuneam nouă înșine că nu locul unde învățăm este important, există o diferență. Nu este vorba despre faptul că această clădire în care ne aflăm este de patrimoniu, ci despre simbolul pe care noi toți i-l atribuim. Clădirea de pe strada Independenței este o parte din identitatea noastră (…) Aceste ziduri au înmagazinat trăirile atâtor generații, poveștile despre prietenie, despre succes…”, a spus în discursul său directoarea adjunctă Florentina Dobre.
Primarul Constantin Toma: „A fost un efort important, peste 8 milioane de euro”
Despre reîntoarcere a vorbit și primarul Constantin Toma, prezent la eveniment, care a început de mulți ani un proces de redescoperire a valorilor Buzăului, a personalităților ce pot fi modele pentru tânăra generație, așa cum este evenimentul recent în care a fost evocat Ion Andreescu cu prilejul sărbătoririi a 150 de ani de impresionism. Reîntoarcerea de la „Eminescu” face parte din acest plan de valorificare a potențialului cultural și educațional al municipiului. În altă ordine de idei, primarul mărturisește că a fost un efort financiar important pentru Buzău reabilitarea acestei clădiri de patrimoniu a Colegiului Național „Mihai Eminescu”, instituție de învățământ care va beneficia în continuare de investiții pentru modernizare.
„A fost un efort important. Au contat și banii; peste 8 milioane de euro (…) Suntem într-un proiect cu finanțare europeană pe PNRR și o să aveți cei mai mulți bani alocați pentru această școală și această sală (n.r., amfiteatrul) va primi la rectificare un mobilier adecvat”, a punctat primarul Constantin Toma.
Prefectul Daniel Țiclea: „În numele Guvernului României, salut această investiție”
Prefectul Daniel Țiclea s-a adresat celor prezenți la evenimentul inaugurării spațiului reabilitat la Colegiului Național „Mihai Eminescu” în dubla sa calitate, de prefect, dar și de absolvent. În calitate de prefect a salutat investiția făcută de Primăria Buzău, iar în calitate de absolvent, spune că această calitate a fost întotdeauna o mândrie.
„Sunt absolvent al Colegiului <Eminescu> și m-am mândrit totdeauna cu acest lucru. Am o mare bucurie astăzi să văd că s-a finalizat acest proiect, cu o generație care a strâns din dinți, dar fără efort nu se poate. Colegiul <Eminescu> este din nou acasă în această clădire reprezentativă pentru municipiul Buzău. Într-un astfel de moment, în contextul social economic, e nevoie de foarte mult echilibru”, a spus prefectul. El a subliniat importanța acestui demers, care nu a fost simplu, și a apreciat eforturile făcute de Primăria Buzău pentru finalizarea lucrărilor. „Aș vrea ca la un moment dat numai oamenii care se pricep să aibă dreptul să discute despre acel domeniu. Aș vrea ca doar omenii care au participat și au derulat o procedură de achiziție publică cu toate greutățile din ziua de astăzi să aibă dreptul să critice, chiar și din tribună, că nu se face sau că se face prea greu, și cei care reușesc să facă să primească mai multă re cunoaștere și foarte mult sprijin. De aceea, în numele Guvernului României salut această investiție”.
Viceprimarul Ionuț Apostu: „Am rădăcini la <Eminescu>”
Viceprimarul Ionuț Apostu, „sufletul acestei reabilitări”, cum l-a numit directoarea Colegiului, Camelia Voicu, este și cel care și-a petrecut foarte mult timp pe șantier, și care a înmagazinat toate reacțiile cadrelor didactice pe parcursul celor cinci ani de așteptare, gestionându-le așa cum trebuie; el a mărturisit că proiectul l-a condus pe un drum la capătul căruia și-a redescoperit rădăcinile, dincolo de faptul că i-a oferit satisfacția de a fi reușit să ducă la bun sfârșit proiectul deloc simplu, al reabilitării clădirii de patrimoniu. Toate etapele acestui proces se află în telefonul propriu sub forma unor fotografii care vor sta mărturie în timp despre această părticică din istoria prestigioasei instituții de învățământ buzoiene. „Sunt extrem de onorat și extrem de emoționat. Mă gândeam încă din momentul în care am ieșit pe ușa principală la câte fotografii am în telefon. Am fotografii de pe acoperiș, fotografii din pod, din demisol, din sala de sport. Sunt cinci ani de zile și zeci, poate sute, de ore petrecute în această clădire, poate mai mult decât a petrecut un absolvent în cei patru ani de școală; dar a fost o onoare pentru mine. Și cel mai important din acest proiect este faptul că mi-am găsit rădăcinile în acest liceu”, a mărturisit viceprimarul. El a relatat și care sunt aceste „rădăcini” ale sale de la „Eminescu”: „Sunt absolvent de <Pedagogic>, sunt învățător, ulterior profesor, după Facultate, dar am descoperit că am rădăcini la <Eminescu>. Mama mea este absolventă de Eminescu. Mama a ajuns la Eminescu pentru că fiica nașului de botez al mamei, scriitorul și publicistul Dumitru Șerbescu Lopătari, doamna Tiberia Stan, a fost profesor și, pentru scurtă perioadă, director al liceului. Dumnezeu să o odihnească. Așa mama a ajuns la liceu și am aflat zilele trecute de la mama că în perioada liceului a locuit în gazdă la o doamnă profesoară de geografie, Marcela Ionescu, fost director adjunct în mandatul doamnei Clotilda Constantinescu”, a povestit viceprimarul care l-a menționat în discursul său și pe indianul care a coordonat lucrările de reabilitare la „Eminescu”.
Ana Blandiana: „Aici, la Buzău, Cultura se află în locul în care ar trebui să se afle în toată țara”
Pusă pentru prima oară în situația de a vorbi în fața unui auditoriu din care să facă parte toate oficialitățile unui oraș, poeta Ana Blandiana a mărturisit cu emoție această nouă ipostază a sa pe care nu a întâlnit-o decât marți la 
Buzău și pe care a apreciat-o ca atare. „Sunt profund onorată emoționată și intimidată de invitația de a mă afla alături de dumneavoastră într-un asemenea moment solemn și cu adevărat important. Nu mi s-a mai întâmplat ca la un eveniment cultural să mă întâlnesc cu toate oficialitățile locului și momentului. Asta mi se pare că spune enorm faptul că domnul primar, domnul viceprimar, domnul prefect sunt aici, în această sărbătoare a liceului, în această sărbătoare la care ați invitat pe cineva ca mine, care nu are niciun alt titlu în afară de propria lui definiție; mi se pare extraordinar că aici, la Buzău, Cultura se află în locul în care ar trebui să se afle în toată țara; aici, la Buzău, există sentimentul că Cultura este singurul domeniu în care noi suntem competitivi. Este un domeniu în care, în mod normal, România ar trebui să investească prioritar tocmai pentru că aici avem șanse, adică în nenumărate planuri se întâmplă să ocupăm unul dintre locurile din urmă, în timp ce în Cultură, începând cu copii matematicieni sau IT-iști care câștigă toate premiile până la Tokio și sfârșind cu poeții care sunt traduși în toate limbile, cu pictorii, cu teatrul. E clar că este un domeniu prin care putem să ne facem un loc în lume. Vă mulțumesc domnule primar că sunteți aici!”, a spus în cuvântul său poeta Ana Blandiana.
Ea a făcut apel la poezie, fiind vorba despre un liceu ce poartă numele poetului Mihai Eminescu; și nu a făcut-o oricum, ci apelând la poezia care salvează, la poezia scrisă în închisorile comuniste. Cei prezenți au asistat la o pledoarie pentru poezie, poezia care salvează omenirea, întrucât poeta Ana Blandiana a expus două dintre ideile pe care le exprimă în conferințele sale internaționale la care răspunde cu da, atunci când se pune întrebarea dacă poezia poate fi salvatoare. Unul dintre argumentele pe care le oferă poeta în favoarea ideii că poezia poate salva lumea este, mărturisește Ana Blandiana, „ceva absolut românesc”, și anume, faptul că ea deja a salvat intelectualii din închisorile comuniste și a explicat cum în închisorile comuniste din România a existat o rezistență prin poezie. A exemplificat acest lucru printr-o discuție pe care a avut-o cu Corneliu Coposu: „Poezii au făcut în închisorile din România nu doar poeții, nu doar cei câțiva care au fost la închisoare. Poezia era un exercițiu intelectual psihologic. L-am întrebat pe domnul Coposu – am editat un volum cu poeme scrise de el la Sighet – cum se face că v-ați apucat de poezie?. A spus: <A fost forma mea de a mă apăra de nebunie, forma mea de a nu-mi pierde mințile, de a avea în permanență un exercițiu>; și poemele lui sunt perfect rimate, rondele, sonete. Ca un intelectual știa toate regulile. În viața normală a fost jurist, om politic. Atunci a folosit regulile pentru a rezista fizic și psihic. Pledoaria mea era că atunci când omul se află într-o situație limită cum este cea din închisoare, la limita dintre viață și moarte, se poate recurge la poezie; poezia poate să fie o formă de salvare”.
Pe scenă au urcat și directorul Muzeului Județean, Daniel Costache, directorul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului, Loredana Dorobanțu, inspectorul școlar general Daniela Palcău, comandor Bogdan George Puşcă, din cadrul Bazei Aeriene de Instruire şi Formare a Personalului Aeronautic „Aurel Vlaicu” Boboc, av. Mihai Sălcuțan, Georgeta Pufu, director filiala Buzău a Băncii Naționale, poetul Laurențiu Belizan, precum și elevii Colegiului „M. Eminescu” Olivia Anastasia Ene, proaspăt laureată cu premiul special la olimpiada națională de limba română, Ștefania Marcu, laureată a numeroase olimpiade, Maria Costache, Tudor Sandu, și orchestra Liceului de Arte, care a oferit un program muzical pentru participanții la eveniment.
La Colegiul „Mihai Eminescu” a avut loc și o sfințire la care a participat ÎPS Ciprian, Arhiepiscop al Buzăului și Vrancei.
