FOTO – VIDEO / Cum s-a întors acasă pictorul cu statuie în municipiul Buzău

Pictorul care a făcut celebri stejarii seculari din Crângul Buzăului și Târgul Drăgaica „s-a reîntors acasă” printr-o serie de evenimente-omagiu pe care Primăria Buzău, împreună cu Uniunea Artiștilor Plastici – Filiala Buzău le-au organizat acum, când lumea artistică sărbătorește la nivel mondial 150 de ani de Impresionism. Vorbim despre Ion Andreescu, cel care a ridicat Buzăul în rândul comunităților care se bucură de opere de artă  din  templul mondial al Impresionismului, din care fac parte Monet, Manet, Renoir, Cézanne, Degas, Sisley şi Morisot. Pictorul ne-a lăsat moștenire picturi care surprind Buzăul la vremea respectivă și a făcut ca astăzi, după cum mărturisește primarul Constantin Toma, să ne mândrim că, datorită lui Andreescu, „Buzăul este cel mai pictat oraş din România”. Este drept că și prezentul este continuator al acestei tradiții, prin taberele de artă organizate de Uniunea Artiștilor Plastici sub coordonarea președintelui Valeriu Șușnea, una dintre acestea fiind „Buzău-oraș deschis artei”, susținută de Primărie și care anul acesta  este dedicată lui Ion Andreescu. „Cu Primăria avem un parteneriat extraordinar și, așa cum foarte bine știți, derulăm un proiect, <Buzăul oraș deschis artei>; anul acesta va fi o tabără de creație care va merge pe urmele lui Andreescu”, spune președintele UAP Buzău, Valeriu Șușnea. Bineînțeles că acest demers se adaugă la ceea ce a căpătat recunoaștere internațională, și anume Bienala „Ion Andreescu”, ajunsă la a XIV-a ediție.

„Reîntoarcerea acasă”

Evenimentele-omagiu dedicate lui Ion Andreescu, reunite sub titulatura „Reîntoarcerea acasă”, au debutat cu vernisajul unei expoziții care reunește 22 de lucrări ale pictorului, unele dintre ele surprinzând Buzăul acelor vremuri, scoase din depozitele Muzeului Naţional de Artă al României, prin amabilitatea managerului instituției, dr. Călin-Alexiu Stegerean, prezent la acest eveniment la invitația organizatorilor. Mai multe personalități din lumea artei și a educației  au participat la vernisajul acestei expoziții oarecum inedite pentru o galerie de artă, o expoziție care se întâlnește mai mult în muzee, după cum mărturisea prof. univ. dr. Petru Lucaci, preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici din România, de asemenea, prezent la evenimentul de la Buzău. „Este mai degrabă atributul unui muzeu de artă să prezinte un astfel de mega-eveniment, care are loc într-un context în care discursul vizual trebuie adus la zi și să prezinte și artă contemporană. Este mai puțin obișnuit și deloc prezent în galeriile noastre fenomenul invers, în care avem de-a face cu somități consacrate din arta românească care să poată fi agreate pe Simeze, unde este expusă artă contemporană. Este un lucru extraordinar care dă  acces cetățenilor la cunoaștere”, a precizat, în cuvântul său, preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici din România. Alături de dr. Călin-Alexiu Stegerean, managerul Muzeului Naţional de Artă al României, și de  prof. univ. dr. Petru Lucaci, preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici din România, amintim prezența la eveniment a  academicianului cu origini buzoiene Marius Andruh, a dr. Mădălina Mirea, preşedinte fondator al Fundaţiei „Radu Bogdan”, a directorilor a două unități de învățământ la care Andreescu a predat la Buzău – Seminarul Teologic „Chesarie Episcopul” și Colegiul Național „B.P. Hasdeu”, respectiv pr. prof. Cristian Marius Dima și prof. dr. Anca Florea –, vicarului eparhial, pr. Marian Gegea, senatorului Lucian Romașcanu, fost ministru al Culturii, și, bineînțeles, a gazdelor, primarul Constantin Toma și președintele UAP Buzău, Valeriu Șușnea. Au luat parte la acest mega-eveniment cultural, într-un firesc al lucrurilor, și președinți ai altor filiale UAP cu care filiala buzoiană are numeroase parteneriate, respectiv Gheorghe Andreescu de la Galați, Carmen Poenaru de la Bacău, Gheorghe Mosorescu de la Brăila. Nu în ultimul rând, prezenți la eveniment au fost profesori și elevi ai Liceului de Arte „Margareta Sterian” din Buzău, alături de directorul instituției, Ana Maria Găinușă. „Este o ocazie unică pentru copii, un exercițiu minunat de a observa asemenea opere de artă. Pentru ei este o observație nu numai de a cunoaște opera pictorului român, ci și de a sta și a analiza fiecare lucrare în parte, pentru a identifica ceea ce noi le spunem la școală despre compoziție, despre cromatică; să vadă aceste lucruri la fața locului. Suntem și noi, profesorii, aici cu ei, și pot extrage informațiile”, a spus Raluca Trufin, cadru didactic al Liceului de Arte, care mărturisește că una dintre temele pe care le va da elevilor săi pentru un plus în catalogul electronic va fi „de adus în contemporan Andreescu, adică să vină să-și posteze de aici, împreună cu un prieten, să-și dea un <Check-in> la Galeriile de Arte <Ion Andreescu>”.

„Este un moment foarte important pentru întâmplările culturale buzoiene, un moment de aleasă ținută. Pentru publicul buzoian, această expoziție este o raritate și cred că este o continuare a demersului plastic buzoian, al fenomenului artistic care se întâmplă în Buzău”, a concluzionat artistul plastic Gheorghe Ciobanu, prezent la eveniment.

Cum a ajuns  la Buzău expoziția de pictură Ion Andreescu

Directorul Muzeului de Artă al României, dr. Călin-Alexiu Stegerean, vorbind despre cei care au făcut posibilă această expoziție, în premieră, la Buzău, subliniază că este vorba despre o comunitate, și anume cea a pasionaților de artă: „Nu este numai meritul meu. Este meritul Consiliului Științific, Consiliului de Administrație și al specialiștilor, care au făcut posibilă această expoziție, pentru că o întreagă echipă s-a deplasat de la București aici, și ceea ce vedeți este rodul muncii lor. Meritul acestei expoziții este unul major, pentru că prezintă publicului 22 de lucrări inedite. Le vedeți după foarte mulți ani, pentru că ele s-au aflat în depozitele noastre. Sunt lucrări care reconstituie într-un fel parcursul biografic al artistului. Sunt lucrări realizate în perioada de formare a artistului, lucrări realizate chiar aici la Buzău. În Franța a urmat calea deschisă de Nicolae Grigorescu și a cunoscut foarte mulți artiști importanți pe care astăzi întreaga lume îi sărbătorește sub semnul Impresionismului”, a precizat directorul Muzeului Național  de Artă al României.

Senatorul Lucian Romașcanu: „O expoziție rarisimă”

A fost un eveniment fabulos ce aduce în contemporaneitate istoria și destinul marelui pictor, care a lăsat urme în istoria locală atât în calitate de artist plastic, dar și de profesor. A fost fabulos și prin demersul Primăriei de a face o punte culturală între prezent – prin acordarea, în urma unui concurs, a unei burse de studii la Paris elevei Sofia Dominoschi, de la Liceul de Arte, cu mare talent la pictură, și demersul inițiat de Primăria Buzău la 1878, care acorda lui Ion Andreescu o bursă 600 de lei  pentru a frecventa  Academia Julian, unde  își continua studiile, studii de figură și picturi după modele costumate.

Vorbind despre această expoziție, ca despre ceva rarisim, senatorul Lucian Romașcanu a amintit despre impresiile sale legate de drumul ce ducea la școală, la Colegiul Național „B.P. Hasdeu”, pe lângă statuia lui Andreescu. „Este o expoziție, nu aș spune unică, dar cu certitudine rarisimă, pentru că nu poți să vezi <Andreescu> pe simeze foarte des”, a spus senatorul buzoian care a împărtășit cu această ocazie și o lecție de viață pe care spune că a învățat-o de la Andreescu. „Lecția pe care am învățat-o a fost că în 32 de ani de viață, cât a trăit Ion Andreescu, timpul este o resursă neprețuită; cantitatea de timp care revine fiecăruia nu stă în voința noastră și atunci e bine să folosim fiecare secundă pe care am primit-o ca dar pentru a ne spori, pentru a ne împlini și pentru a lăsa în urma noastră câte ceva”, a mai spus senatorul Lucian Romașcanu.

Evenimentul de la Galeriile de Artă a fost întregit cu o expoziție de fotografie, ce ilustrează 28 de picturi ale lui Ion Andreescu, care va sta la îndemâna privitorilor mult timp de aici înainte, în pasajul Unirii, de la Catedrala municipală „Sfântul Sava”. De asemenea, a avut loc și lansarea ediției a II-a a albumului „Ion Andreescu’’, de Radu Bogdan, prima ediție fiind lansată în 1969 de Academia Română, după o muncă a autorului de 20 de ani. Academicianul Marius Andruh a spus că la următoarea editare a albumului,  va include și acest eveniment de la Buzău.

Omul, pictorul și profesorul  Ion Andreescu

Directorul Seminarului Teologic „Chesarie Episcopul” din Buzău, pr. prof. Cristian Marius Dima, a fost unul dintre invitați, care și-a propus să vorbească despre Ion Andreescu ca despre un ilustru înaintaș al profesorilor la instituția de învățământ pe care o conduce, căutând să arate modul în care profesorul de desen liniar și de caligrafie de atunci a dovedit și curaj pedagogic și viziune în perioada în care a fost profesor la Buzău și s-a format ca artist. Pr. prof. Cristian Marius Dima a făcut acest lucru în mod strălucit, alături de vicarul eparhial pr. Marian Gegea, dar nu înainte de a-i creiona el însuși un portret ce se desprinde din documentele care au răzbătut prin istorie. Ion Andreescu, era „un tânăr domn de 22 de ani, slăbuț, de statură mijlocie și cu ochi albaștri”, care, grație preocupării Episcopului Dionisie Romano al Buzăului de a avea dascăli destoinici la școala teologică, „în ziua de 13 septembrie 1872,  a devenit pentru seminariști  tânărul lor maestru de desen liniar și de caligrafie”. Acesta fusese numit la Seminarul Teologic din Buzău cu titlu provizoriu, în urma unui concurs pe care-l promovase în anul precedent. Ion Andreescu, a mai relatat directorul Seminarului Teologic buzoian, „absolvise secția de desen și caligrafie a Școlii de Arte frumoase, instituție înființată prin 1864 de o altă personalitate a Arhiepiscopiei Buzăului și Vrancei, Gheorghe Tatarăscu împreună cu artistul și pedagogul Theodor Aman. Cu binecuvântarea ierarhului locului de atunci, episcopul cărturar și făuritor de școală al Buzăului Dionisie Romano, tânărul Ion Andreescu devine titular catedrei de desen liniar și caligrafie al Seminarului Teologic, în 1872, rămânând aici până la plecarea sa la Paris, în 1878. Perioada de profesorat la Buzău răspunde, așa cum se cunoaște, perioadei formării sale ca pictor, ca artist”.

Directorul Seminarului vine și cu argumente care susțin afirmațiile sale potrivit cărora  era un profesor exigent și vizionar: „Mai presus de procesul de instruire și evaluare, profesorul dă desenului o funcție socială, socotind că viitorii preoți care se formau la seminarul buzoian ar putea să plinească lipsa intervenției unui inginer sau a unui arhitect în comunitățile rurale în care aveau să fie rânduiți. În acest sens, la 7 septembrie 1873, se adresa directorului Seminarului, cerându-i să intervină la Ministerul Instrucțiunii Publice pentru a procura material didactic necesar orelor de desen, astfel încât seminaristul să învețe să realizeze <un plan de casă câmpenească, un coșar, în fine, toate lucrările necesare unui constructor>. Pledând, deci, pentru un învăţământ aplicat și integrat, profesorul Ion Andreescu accentua rolul determinant al preotului în societatea în care slujea, dobândind la Seminar cunoştinţe şi competenţe deprinse din <desemne de construcţiuni>, cum spunea el, materiale care, însă, le lipseau cu desăvârşire. Așadar, iată că cel despre care criticul de artă Krikor Zambaccian a spus că a înfipt <penelul în brazdă> prin sublimarea naturii în opera sa picturală, dovedește, și în perioada de profesorat buzoian, un curaj pedagogic și o suplețe a spiritului care îl așază, pe bună dreptate, nu numai în panteonul artei moderne românești, ci și în galeria dascălilor deschizători de drumuri ai urbei Buzăului în general, și ai Seminarului Teologic, în special”, a explicat celor prezenți directorul Seminarului Teologic, care a făcut și o conexiune între rolul artelor în raport cu Biserica plecând de la inițiativa tânărului Andreescu, profesorul de Caligrafie și Desen de atunci, care pledează pentru introducerea Desenului și Caligrafiei ca disciplină obligatorie în Seminar, cerând directorului Seminarului de pe atunci, Arhimandritul Nichifor Comăneanu, să intervină la Ministerul Instrucțiunii Publice. La 20 decembrie 1878 semna însă condica profesorilor Seminarului pentru ultima dată, înainte de a pleca cu bursă la Paris.

O altă latură a profesorului Ion Andreescu a fost evidențiată și de academicianul Marius Andruh, care povestește cu câtă exigență și responsabilitate erau notați elevii  de Andreescu – cu note de la zero la zece -, astfel încât unii dintre ei încheiau anul cu media zero. Academicianul a mai făcut observații interesante și cu privire la asemănările de destin pe care le-a sesizat  între  Ion Andreescu și Mihai Eminescu, pornind de la scurta viață pe care au avut-o, primul 32 de ani, cel de-al doilea 39, ajungând până la stejarul lui Andreescu din parcul Crâng și teiul lui Eminescu.

Și pentru că pictorul cu statuie în orașul Buzău a fost dascăl la trei dintre școlile Buzăului, printre care și la „Hasdeu”, colegiul de top al municipiului, cei prezenți la vernisaj au asistat și la un interesant discurs,  un discurs-manifest, rostit de către directorul Colegiului Național „B.P.Hasdeu”, Anca Florea. Am asistat la un discurs care scoate în evidență o  latură a autenticității și modernismului lui Andreescu dincolo de Impresionism. „E autentic pentru că nu și-a ascuns melancolia, nu i-a fost rușine de figura țăranului român, nu a fost progresist și nici profetic, deși iubirea lui de natură este ceea ce vizează astăzi pe unii care vorbesc despre progresismul ecologic. Da. A fost un impresionist de clasă, într-o perioadă în care, să nu uităm, Europa era sceptică față de Impresionism. Era o transgresiune, o încălcare programată a academismului, o mișcare care sfida canoanele și regulile. România a îmbrățișat Impresionismul când el deja revoluționase arta în Europa. A pictat figura feminității, fără a fi feminist. Și cred că a înțeles mai bine ca oricine că lumea asta va fi în egală măsură fiecărui gen. V-am propus idei care țin de mentalitatea din spatele pânzei, de modernismul de dincolo de Impresionism”, a punctat directoarea Anca Florea în discursul său în care a făcut referire și la comunitatea hasdeiană din care face parte. „Această comunitate buzoiană și această comunitate hasdeiană niciodată nu trebuie privită personal, ci doar personalizat. Privind personalizat regăsim valoarea pe care noi o putem transmite prin acea frumoasă relație despre care se făcea vorbire mai devreme, discipol și, îmi permit să spun, uneori maestru și și nu profesor”, a mai spus prof. Anca Florea.

În ceea ce privește viața personală a artistului, nu se cunosc prea multe lucruri, dar cert este că, așa cum spunea directorul Muzeului de Artă al României, semnificativ pentru biografiile artiștilor este faptul că „sunt de multe ori pline de privațiuni, de multe ori sacrifică viața personală în favoarea unui demers artistic, și acest lucru cred că este valabil și pentru Ion Andreescu”.