FOTO | Vicepreședintele Institutului Cultural Român, Mirel Taloș: „În București, rareori e atâta lume la un vernisaj de artă”

Buzăul ține sus ștacheta evenimentelor culturale de nivel național și internațional într-o perioadă în care cultura „nu mai este la modă”, după cum a apreciat vicepreședintele Centrului Cultural Român, Mirel Taloș, prezent la vernisajul expoziției Bienalei „Ion Andreescu”, care remarca, de asemenea și prezența în număr mare a buzoienilor la un eveniment de artă. „În București, rareori e atâta lume la un vernisaj de artă”, a afirmat vicepreședintele Centrului Cultural Român, Mirel Taloș.

Și vorbim aici, bineînțeles, despre cultura cu valoare de adevăr, cea care este grăitoare pentru continuitatea românilor, care este binefăcătoare. Bienala „Ion Andreescu” este un astfel de eveniment, care l-a adus fără niciun dubiu în postura de „Capitală culturală a țării”, așa cum spunea criticul și istoricul de artă Luiza Barcan, opinie în acord cu cea a tuturor oamenilor de cultură prezenți, sâmbătă după-amiază, la Galeriile de Artă. „Sunt 42 de țări participante la această diagnoză a artei  contemporane. Sunt foarte mult lucrări de grafică, pictură sculptură, artă decorativă și fotografie. Este una dintre cele mai bune Bienale de până acum. Acest proiect datează de 26 ani și ne aflăm la a 13-a ediție. Juriul a avut o misiune dificilă de a nominaliza mai întâi și apoi de a extrage dintre cei nominalizați pe cei premiați.  Este una dintre cele mai mari expoziții înainte de Salonul național de artă contemporană pe care îl organizează Uniunea Artiștilor Plastici din România”, a spus președintele UAP Buzău, Valeriu Șușnea, făcând un scurt bilanț din punct de vedere al participării, al operelor expuse, dar și al prietenilor artelor pe evenimentul cultural i-a reunit la Buzău, la evenimentul organizat de el.

Printre invitații președintelui UAP Buzău care au onorat această manifestare s-au numărat: vicepreședintele Institutului Cultural Român, Mirel Taloș, primarul municipiului Buzău, Constantin Toma, vicepreședintele Consiliului Județean, Adrian Petre, vicepreședintele Uniunii Artiștilor Plastici, Gheorghe Bican. De asemenea, alături de președintele UAP Buzău s-au mai aflat și alți oameni care au înțeles că manifestarea nu este numai a Uniunii Artiștilor Plastici, ci este a întregii comunități buzoiene. Și îi amintim aici  pe președintele de onoare al AGIR Buzău, Vasile Anton Moraru, și președintele executiv Ștefan Constantin Petriceanu. Au mai fost prezenți, pe lângă artiștii plastici nominalizați și premiați, și alți prieteni ai artelor. Valeriu Șușnea a nominalizat pe doi dintre ei: pe avocatul Nicolae Vrâncean, realizatorul „Fenomenului Hărman”, și Ștefan Balog. Bineînțeles că nu putea să lipsească de la această manifestare juriul, care  a avut o misiune dificilă, lucru menționat, de altfel de președintele lui,  criticul de artă Luiza Barcan. El a fost  format din  prof. univ. conferențiar dr. Ovidiu Ionescu, de la Universitatea Națională de Artă, conf. univ. dr. Răzvan Constantin Caratănase, Iulian Antonescu, din Bacău, managerul complexului muzeal și coordonatorul atâtor ediții din celebrul proiect Saloanele Moldovei, Dionis Pușcuță. De asemenea, din juriu au mai făcut parte președintele lui, Luiza Barcan și prof. dr. Valeriu Șușnea, președinte al UAP Buzău. Nu în ultimul rând, alături de președintele UAP Buzău în organizarea Bienalei s-au aflat colegii săi de filială, echipa tehnică și secretariatul: Diana Tăicuțu, Vasile Tudorică, Alina Barbu, Ana Maria Bogleș și Anca Burducea.

Buzăul – oraș deschis artelor

Primarul Constantin Toma, un iubitor al artei, prezent la această manifestare culturală care așează Buzăul pe harta evenimentelor naționale,  a subliniat  – făcând referire la o teorie ce  provine de la The Stanford Institute, potrivit căreia, dezvoltarea unei comunități constă, de fapt, în crearea și îmbunătățirea permanentă a capacității de dezvoltare în plan economic, educațional, social și cultural -, faptul că nu există viitor fără investiții sustenabile în cultură și educație, acesta fiind motivul pentru care, încă din primul său mandat, a urmărit dezvoltarea unei comunității în direcțiile menționate. De altfel și președintele UAP Buzău a adus în discuție, pe lângă susținerea de care s-a bucurat Bienala din partea primarului Constantin Toma și a Primăriei, și proiectul anual, „Buzău – oraș deschis artei”, în care sunt promovați artiștii plastici buzoieni, iar lucrările lor selecționate ajung să facă parte din Colecția Centrului Cultural și Educațional „Alexandru Marghiloman” și, prin aceasta, din patrimoniul orașului Buzău.

„Iată că jumătate din stâlpii unei comunități o reprezintă educația și cultura. Și evenimentul acesta aniversar la care participă atâta lume se circumscrie unui eveniment aniversar pentru Buzău și pentru România. 1650 de ani de atestare documentară a numelui de Buzău. La 374 Iulius Soranus, guvernatorul Sciției Minor îi scria lui Vasile cel Mare, episcopul Capadociei despre martiriul Sfântului Sava de la Buzău care a fost înecat de goți în râul Buzău. Este foarte important că acest document care există în original la Biblioteca Vaticanului vorbește despre o zonă care era creștinată. Este primul document despre creștinarea României”, a spus Toma. Legat de artă, anul acesta Primăria a susținut mai multe evenimente despre care primarul Constantin Toma a amintit câte ceva, mai ales că mare parte dintre ele au fost realizate sub semnul aniversării celor 1650 de ani de atestare a  comunității. Pe lista de evenimente pe care  Primăria le-a creat, și pe care le-a sprijinit material, primarul Constantin Toma a adăugat Bienalei și Galeria 1650, galeria foto de la intrarea în Buzău, care reprezintă imaginea în fotografii a Buzăului, respectiv a istoriei de 1650 de ani, fiind cea mai mare galerie foto istorică, de 639 metri, din lume. Al doilea eveniment internațional, care are cumva legătură și continuitate cu Tabăra de la Măgura, este tabăra internațională aflată anul acesta la prima ediție intitulată  „Memoria apei”.

În contextul enumerării evenimentelor culturale valoroase ale Buzăului și ale UAP Buzău, Valeriu Șușnea a pomenit și de „Măgura art”, un eveniment ajuns la a X-a ediție în acest an, realizat prin colaborarea cu Consiliul Județean Buzău, reprezentat la manifestarea de sâmbătă de Adrian Petre, acesta din urmă formulând invitația de colaborare și pe mai departe. (…)

Taloș: „Cultura nu o duce bine nici din punct de vedere al interesului statului”

Vicepreședintele Institutului Cultural Român, Mirel Taloș, a povestit cu câteva exemplificări cât de mult au decăzut evenimentele culturale și cât de mult s-a diminuat interesul pentru cultura adevărată, punctând că Buzăul este o excepție fericită din acest punct de vedere, având în vedere interesul susținut al autorităților locale pentru implementarea și dezvoltarea evenimentelor culturale. „Vă felicit pe fiecare dintre artiștii expozanți pentru faptul că nu ați încetat să creați, să pictați, să produceți artă și cultură într-o perioadă nu foarte fastă pentru cultură, în general. În ultimii zeci de ani, perioadă pe care o numim <postmodernă>, gustul pentru cultura clasică s-a diminuat foarte mult. Sunt tot mai puțini cititori, tot mai puțini colecționari de artă,  tot mai puțin public. Un director de editură mi-a spus zilele trecute că în anii 90 cel mai mic tiraj de carte era 40.000. Astăzi un tiraj bun este 1.000, un tiraj mediu de carte este de 500 de exemplare. Ca să vedeți cât am căzut în ultimii 20-30 de ani din punct de vedere al interesului pentru cultura clasică, pe fondul acestei revoluții de tip marxist a postmodernismului, care încearcă să împingă în lateral toate formele culturale care vin din istorie și să le înlocuiască cu antiformele; se va ajunge – iertați-mi pesimismul! -, la situația în care un graffiti de pe gard va fi mai apreciat decât tablourile în mijlocul cărora sunt eu acum”, a spus  în cuvântul său Mirel Taloș.

Buzăul este, din fericire, este un contraexemplu foarte bun, prin implicarea autorităților locale și județene,  situație care a fost remarcată de vicepreședintele Centrului Cultural Român.  „Cultura nu o duce bine nici din punct de vedere al interesului statului. Aici (n.r., la Buzău) este un contraexemplu foarte bun, dar, la București, în momentul acesta în care noi vorbim, se pregătește o hotărâre de Consiliu Local care va desființa opt instituții culturale, printre care Casa Lipatti, casa unuia dintre marii pianiști ai lumii. În loc ca autoritățile locale să facă tot ce se poate ca să crească importanța acestui așezământ cultural din Bulevardul Lascăr Catargiu. Ca să vă dau un alt exemplu, pe care îl știți,  la Oradea, Consiliul Județean a desființat statului juridic al Revistei <Familia>, unde a debutat Eminescu în 1864, în timpul Ungariei, când noi considerăm că românii o duceau prost; vorbesc ca ardelean. Și acum, după 100 de ani în România, desființăm revista în care a debutat Eminescu, și, spre rușinea noastră, această Hotărâre a Consiliului Județean a fost contestată în Instanță de Uniunea Democrată a Maghiarilor din România. E un fond pe care cultura îl pierde din teren, cultura clasică. Să sperăm că acest declin nu este permanent și că este <o modă trecătoare>”, a mai spus vicepreședintele Mirel Taloș.

Cine sunt premianții Bienalei „Ion Andreescu”

Uniunea Artiștilor Plastici din România a acordat în cadrul Bienalei de la Buzău trei premii astfel: Premiul Uniunii Artiștilor Plastici pentru Pictură  lui Dumitru Macovei. Premiul Uniunii Artiștilor Plastici pentru grafică a ajuns la  Atena Elena Simionescu de la Iași,  iar Premiul Uniunii Artiștilor Plastici  pentru sculptură a fost înmânat unui artist buzoian, Ciprian Dominoschi.

Premii au fost acordate în cadrul Bienalei „Ion Andreescu” și de Primăria Buzău. Un premiu a ajuns la un artist foarte important, care locuiește în București, Eugen Raportoru. Un alt nume important, de această dată din  sculptura românească, ce a trăit foarte mult timp la Paris, a fost premiat de Primăria Buzău. Este vorba despre Alexandru Paraschiv. Premiul pentru grafică a fost acordat de Primăria Buzău unui foarte bun grafician, Alexandru Macovei, din Republica Moldova, rezident în România. Premiul de excelență pentru arte decorative a fost acordat Ancăi Mihăilă de către  Centrul Cultural și Educațional „Alexandru Marghiloman” .

Un premiu a fost acordat de Clubul Rotary pentru lucrarea pictoriței  Bianca Culuș.

În premieră a fost acordat Premiul „Ion Andreescu”, de către Galeriile de Artă „Ion Andreescu”, prin intermediul unui sponsor din Luxemburg. Președintele UAP spune că începând cu această ediție se dorește instituirea acestui premiu. El a ajuns la ediția aceasta la domnul Radu Gheorghian.

Mariana Apostol a primit pentru arta sa decorativă un premiu acordat de firma IISFAN.

Premiul de excelență „Corneliu Antim” acordat de profesorul George Tarara  a ajuns la pictorița Diana Rozalia Tăicuțu.

Premiul de excelență „Alexandru Nancu” a fost acordat pictoriței Ioana Andreea Stelea de către președinta juriului Luiza Barcan. „Alexandru Nancu este unul dintre sculptorii de la Măgura Buzăului. A fost soțul meu. A fost un om extraordinar și a făcut lucruri deosebite pentru cultura românească. Eu m-am oferit ca în memoria lui să acord acest premiu. Prima dată l-am acordat în urmă cu doi ani, la ediția trecută. Mi-am dorit să fie acordat unui artist tânăr și anul acesta am avut bucuria să mă întâlnesc cu lucrarea domnișoarei. Mi-a plăcut și sunt încântată și fericită să-i ofer acest premiu din partea Fundației HAR, cea pe care a înființat-o Alexandru Nancu și prin care am derulat numeroase proiecte culturale”, a precizat Luiza Barcan, președinta juriului Bienalei de la Buzău.

Premiul de excelență pentru pictură a fost acordat de cabinet av. Lucian Sălcuțan lui Ștefan P. Potop, președinte al filialei UAP de la Piatra Neamț.

Un  alt premiu special a fost acordat în premieră unui artist plastic foarte activ în țară și în străinătate. Este vorba despre Carmen Poenaru, președinta filialei Bacău a UAP, care abia se întorsese din Egipt.

Premiul de excelență pentru pictură acordat de Consiliul Județean Buzău pictorului Lisandru Neamțu, cu lucrările căruia buzoienii s-au întâlnit și peste vară într-o frumoasă expoziție.

Un alt premiu special pentru pictură  a fost acordat de UAPR, filiala Buzău, maestrului Florin Menzopol, prin mâinile căruia au trecut generații întregi de elevi ai Liceului de Artă Margareta Sterian.

Premii de la și pentru Asociația Generală a Inginerilor din România

Asociația Generală a Inginerilor din România, Sucursala Buzău, reprezentată prin președintele de onoare Vasile Anton Moraru și de președintele executiv Ștefan Constantin Petriceanu, a oferit două dintre premiile acordate de juriul profesionist al Bienalei„ Ion Andreescu”. Este vorba despre „Premiul de excelență”, ca recunoaștere și apreciere a întregii activități depuse în slujba artelor vizuale din România  care a fost acordat lui Florian Mihăilescu și  de „Premiul de excelență”, ca recunoaștere și apreciere a întregii activități depuse în slujba artelor vizuale din România, care a revenit Dianei Brăescu. Alături de diplome le-au fost înmânate și câte „două sume modice de bani și două cărți definitorii pentru activitatea asociației : <Ingineri, pasiune și muzică. 60 de ani împreună cu Orchestra inginerilor>, autor Andrei Iliescu și  <Asociația Generală a Inginerilor din România. Sucursala Buzău>, autori Mihai Mihăiță, Vasile Anton Moraru, Carmen Șerban”, spun reprezentanții AGIR.

La rândul lor, organizatorii Bienalei au acordat Diploma de „Susținător al Artelor” președintelui AGIR, Mihai Mihăiță, și președintelui de onoare al AGIR Buzău, Vasile Anton Moraru.

Au mai fost acordate, în premieră, și diplome prin care președintele UAP și-a exprimat prețuirea față de prietenii și susținătorii artelor la Buzău.  Diploma „Prieten al artelor” a fost acordată, spre exemplu, publicistului Viorel Frîncu, pentru dicționarul realizat cu oamenii de cultură buzoieni. O diplomă specială a fost înmânată Ancăi Burducea, pentru cei 40 de ani pe care i-a petrecut în slujba artelor la filiala UAP Buzău.

Filiala UAP Buzău a acordat diplome și prietenilor artelor din Buzău, autorități locale și nu numai. Au fost înmânate astfel de diplome primarului Constantin Toma, vicepreședintelui Consiliului Județean, Adrian Petre, vicepreședinților ICR și UAPR. De asemenea, diplome au primit și reprezentanți ai mass media, pentru activitățile culturale diseminate în rândul buzoienilor.