Sorin Cîrjan, primarul municipiului Râmnicu Sărat, Liliana Sbîrnea, prefectul județului Buzău și cei zece sculptori invitați la prima ediție a Taberei Naționale de Sculptură de la Râmnicu Sărat au prezentat rezultatele prestațiilor artistice – sculpturile și emoțiile trăite, odată cu mesajele transmise atât de operele de artă realizate, dar și de artiști, în postura de deschizători de drum pentru un eveniment ce se vrea o completare la mai marea manifestare artistică de pe dealurile din apropierea mănăstirii Ciolanu, și care a rămas în memoria locală, dar și în patrimoniul județean și național sub denumirea de Tabăra de Sculptură în aer liber de la Măgura.
Tabăra de sculptură de la Măgura a funcționat între anii 1970 și 1985, durând 16 ani și având drept scop marcarea a 16 secole de atestare documentară a orașului Buzău. Inițiativa a aparținut sculptorului Gheorghe Coman, un proiect ce a reunit peste 160 de sculptori, care au creat cele peste 250 de lucrări de artă în piatră ce se găsesc astăzi în zona poienilor de la Măgura.
Proiectul de la Râmnicu Sărat a avut ca organizatori Primăria și Consiliul Municipal, o inițiativă ce a fost sprijinită, inclusiv financiar, și de instituția Consiliului Județean, urmare a unei hotărâri prin care instituția aloca, din bugetul propriu, suma de 100.000 de lei, pentru susținerea evenimentului.
Primii artiști participanți au fost studenți de la Universitatea de Arte George Enescu de la Iași, care au format o echipă sub coordonarea artistului sculptor râmnicean Leontin Păun, de această dată și în calitatea sa de profesor universitar, după ce în trecut a contribuit cu lucrări artistice personale la îmbogățirea patrimoniului cultural râmnicean. Tema propusă tinerilor artiști a fost inspirată din simbolistica locală, calul, de altfel, un element prezent, în efigie, în ansamblul stemei municipiului Râmnicu Sărat, rezultând un număr de zece lucrări de artă.
După cum se știe, atelierele au fost organizate în incinta fostelor unități militare de pe raza municipiului, o locație ce a putut fi vizitată inclusiv de râmnicenii iubitori sau cunoscători ai artei mânuirii dălții și a ciocanului.
La finalul evenimentului, autoritățile locale au propus discuții în ceea ce privește alegerea unor locații sau amplasamente distincte pe raza municipiului Râmnicului Sărat, unde operele de artă să poată fi admirate de publicul larg. În primul rând, s-a vehiculat ideea ca o parte dintre lucrări să fie dăruite Consiliului Județean, drept mulțumire pentru susținerea financiară a manifestării. O altă propunere vizează identificarea mai multor locații de pe raza municipiului unde lucrările de artă să pună în valoare zonele respective. Nu în ultimul rând, o propunere care ar putea găsi susținere a fost cea prin care parcul municipal, în această perioadă în plin proces de transformare, să devină o locație comună a operelor de artă, urmând ca, în anii viitori, altele să fie adăugate.
