Educație

FOTO / Povestea profesoarei de franceză care revine anual din Luxemburg la Buzău ca să organizeze o tabără unică în Europa de Est

Profesorul buzoian Maria Monalisa Pleșea, de câțiva ani am­basador al limbii române la o școală europeană și vicepreședinte al Asociației franceze „Echanges Internationaux dans l’Education” din luna ianuarie a acestui an, intenționează ca în această vară să remodeleze conceptul Taberei Internaționale a Francofoniei pe care o organizează în județul Buzău, neîntrerupt (cu excepția anilor de pandemie), din 2009.

Anul acesta dorește să realizeze proiectul, care este un brand pentru comunitatea buzoiană,  împreună cu Primăria Buzău, prin Centrul Cultural și Educațional „Alexandru Marghiloman”. „O să-i spunem «Aca­demia francofonă de vară»”, mărturisește Maria Monalisa Pleșea, care este recunoscută la nivel național și internațional mai ales pentru organizarea și funcționarea, în ultimii zece ani a Taberei Internaționale a Francofoniei, devenită, în 2019, „Voluntariat pentru comunitate”. Această tabără unicat în țară a adus, ani la rând, la Poiana Pinului și la Sărata Monteoru, sute de elevi francofoni din România și din afara granițelor, precum și olimpici români și moldoveni. Prin această inedită tabără au trecut, de asemenea, de la an la an,  tot mai mulți voluntari din țări francofone. Prin această colaborare cu Primăria Buzău, ne spune Maria Monalisa Pleșea, atelierele taberei vor avea loc, în premieră, la Buzău, la Centrul Cultural și Educațional  „Alexandru Marghiloman”. „Vom aduce aici copiii din tabără în fiecare zi. Lor li se vor mai alătura, zilnic, cinci copii din comunitatea buzoiană; intenționez să integrez și copiii cu dizabilități”, spune dascălul buzoian.

O tabără unică

Tabăra Internațională a Francofoniei este organizată prin Centrul Cultural Francofon Buzău, singurul de acest fel în Europa Centrală și de Est, motiv pentru care Maria Monalisa Pleșea, în calitate de președinte și de fondatoare a acestei organizații neguvernamentale, a atras, în fiecare an, sprijinul Delegației Wallonie-Bruxelles și a tuturor autorităților francofone din Europa, cu precădere a ambasadorilor Franței în România. Ei i se datorează și festivalurile de teatru bilingv „Eugen Ionescu” pentru copii și tineri, de muzică „Francochanson”, și, nu în ultimul rând, Festivalul Filmului Francez la Buzău. În prezent, ea predă limba română la Școala Europeană Luxemburg, dar are multe oferte educaționale sub forme de proiecte pentru buzoieni și nu numai. Unul dintre ele, care s-a bucurat de succes din primul moment, și care a fost lansat în pandemie ca soluție educațională online, este „Lecturino”. Prima de acest fel în limba română (https://lecturino-firebase.web.app), aplicația „Lecturino” este un proiect de promovare a lecturii, conceput și coordonat de Maria Monalisa Pleșea, unde copiii  găsesc deja o bibliotecă bogată. Aplicația „Lecturino” a fost lansată în primăvara anului trecut, în timpul unei conferințe din cadrul proiectului „Buzăul citește!”, dezvoltat de municipalitate.

„Lecturino”, proiect unic pentru învățământ în România

„«Lecturino» este un proiect unic pentru învățământ în România. Este un proiect prin care se evaluează competențele pentru lectură. S-a născut din nevoia de a răspunde educației online. La început de pandemie m-am întrebat ce putem face? De ce am propus «Lecturino»? În procesul de învățare, o componentă foarte importantă este evaluarea. Pe cât e de importantă, pe atât este de neglijată de unii profesori. De aceea am multe propuneri în domeniul evaluării, precum «Lecturino»,  atât sub forma unor cărți de teste, cât și concursuri; «Orthofrance» este un astfel de proiect (pe care l-am dat mai departe editurii Nomina să se ocupe). Mai există și alte aplicații, dar nu sunt numai pentru lectură. Aceasta este specializată.  Părinții pot urmări ceea ce citesc copiii lor, pot alege nivelul de dificultate al testului. Primul  nivel este de înțelegere globală, competențe globale despre loc, timp, acțiune, apoi sunt competențe de lectură detaliată, care intră în semnificații, simboluri; se poate face și un clasament și se pot oferi recompense. Lectura trebuie să fie un fenomen în comunitate”, spune Maria Monalisa Pleșea.

Profesorul buzoian spune că platforma „Lecturino” ar putea fi ușor utilizată în cadrul proiectului susținut de Primăria municipiului, „Buzăul citește”, pentru a stimula și mai mult lectura în rândul copiilor, dar și al adulților. „Această platformă”, explică cadrul didactic, „poate fi utilizată de Primăria Buzău, care oferă cărți gratuit copiilor, în cadrul proiectului «Buzăul citește». O echipă de proiect poate construi testele pentru lectura pe care o propune Primăria;  acestea pot fi încărcate apoi pe «Lecturino» și pot fi oferite și premii pentru încurajarea cititului”.

Experiență managerială concretizată în parteneriate din zona francofoniei

Proiectele sale s-au dezvoltat odată cu experiența managerială, la Inspectoratul Școlar. „Propunerea de a veni la Inspectorat mi-a «bulversat» cariera. Impactul a fost atunci cam la fel cum a fost când am primit propunerea de la Asociația Franceză pentru funcția de vicepreședinte. Florina Stoian (fost inspector școlar general, n.r.) a acordat o șansă tinerilor. În 2009 aveam 33 de ani. Mi-a zis că văzuse ce am făcut la Tabăra Francofoniei”, își amintește profesoara Maria Monalisa Pleșea.

„Din funcția de inspector școlar am început să contactez instituții care se ocupau de promovarea limbii franceze. Am considerat  că pentru profesorii de limba franceză ar fi interesant să participe la un festival de teatru sau să îi apropie pe copii de cultură, civilizație francofonă, prin teatru, prin film, prin alte resurse decât manualul. Am început să le deschid calea pentru predarea limbii franceze prin strategia comunicativ-acțională, adică să comunici în limba franceză și să ai acțiune și apropiere culturală. Mi s-a părut important să vadă copiii că limba franceză este un lucru viu, că se vorbește, că se fac filme, piese de teatru, că se cântă, că se comunică. Am contactat astfel Institutul Francez, apoi Delegația «Wallonie-Bruxelles», Agenția Universitară a Francofoniei,  astfel încât copiii să știe că au posibilitatea, la un moment dat, să studieze în limba franceză, că au posibilitatea să obțină niște burse”, mai spune profesorul Maria Monalisa Pleșea.

Cadrul didactic buzoian a fost chiar deschizător de drumuri în ceea ce privește relațiile pe care instituțiile franceze din România le aveau la nivelul unui inspectorat școlar. „Directoarea Agenției Universitare a Francofoniei  a spus atunci că sunt prima ins­pectoare care îi scrie. I-am propus, la vremea respectivă, o colaborare în sensul de a prezenta elevilor posibilitatea de a face studii în limba franceză. De atunci am fost parteneri la multe proiecte. A recunoscut că, luând model Tabăra Francofoniei de la Buzău, ca și idee, a lansat un festival al tinerilor francofoni pe care l-a făcut pentru studenți, după vreo doi ani”, precizează cadrul didactic buzoian.

Proiectele sale de anvergură națională și internațională i-au intersectat drumul cu multe personalități. Una dintre ele este Matei Vișniec. Acesta a venit de câteva ori la Buzău la invitația Mariei Monalisa Pleșea pentru a participa la  Festivalul de Teatru „Eugen Ionescu”, pe care îl organiza, cu sprijinul colegilor profesori de limbă franceză, în calitate de președinte al Centrului Cultural Francofon.

Primul profesor femeie de la Seminarul Teologic Buzău

Activitățile de voluntariat le-a început însă cu mult timp înainte de a înființa Centrul Cultural Francofon. Mai exact, după ce Maria Monalisa Pleșea a ajuns să predea limba franceză la Seminarul Teologic din Buzău, lucru care constituia la vremea respectivă o premieră.

„După ce am terminat Facultatea de Litere, mi-am dorit să ajung profesoară de limba franceză. Când a apărut postul la Seminar, m-am gândit că aș putea încerca, având în vedere că fratele meu era absolvent de Seminar. Am fost prima profesoară de la Seminarul Teologic și nu aveam decât 24-25 de ani.  Atunci am început să mă duc către partea de voluntariat la Fundație, la părintele Milea, la Tabăra de creație literară de la Bisoca, care a durat 10 ani. Atunci am scos cărți. Fiecare ediție a taberei avea cartea ei. Erau copii foarte capabili care veneau acolo. Lucram în timpul zilei materiale de creație literară și seara aveam cenaclu. Am avut atunci colaborare bună în activitatea de cenaclu literar cu regretata profesoară Elena Dogaru, cu profesori care aveau experiență în activitatea de cenaclu, cu domnul Bucur de la Tulcea; și de la București erau câteva profesoare autoare de manuale, care participau la tabăra de la Bisoca. Reușisem să facem un grup de lucru de elită și, la unele ediții am avut participare și din Republica Moldova. Chiar dacă nu au devenit mari scriitori, unii dintre acei copii care au participat la taberele de creație lucrează la Basilica, la Agenția de știri a Patriarhiei, la Trinitas. De asemenea, în acea perioadă am avut rezultate foarte frumoase cu copiii de la Seminar la concursurile organizate de Patriarhie, concursuri mari, «Vasile Alecsandri» de la Bacău, «Tinere condeie» etc”, povestește Maria Monalisa Pleșea.

Activitatea la catedră, o vocație

Activitatea de la catedră este o vocație pentru Monalisa Pleșea. Din copilărie și-a dorit să devină cadru didactic și i-a ieșit foarte bine. A urmat Liceul Pedagogic pe parcursul căruia a participat cu succes la multe olimpiade școlare. „În clasa a X-a m-am calificat la Olimpiada națională la pedagogie, care s-a desfășurat la Buzău. Am câștigat locul I. A fost un impuls pentru mine. Anul următor am participat iar, am fost la Slobozia, și am obținut locul al II-lea atunci. Ajunsesem în clasa a X-a, dar mai ales în clasa a XI–a, să studiez după cursuri universitare. Am studiat și din biblioteca școlii multe cărți, unele de pedagogie, în limba franceză, erau abia aduse:  Jean Jacques Rousseau – Emile, am citit atunci în original, Panarguel. Erau explicate conceptele pedagogice din teoria științelor”, își amintește Monalisa Pleșea. A terminat liceul vocațional șefă de promoție, cu media 10, și  a fost repartizată la Școala nr. 5 din Râmnicu Sărat. A ajuns să predea, însă, tot la Liceul Pedagogic. Pe parcursul carierei sale profesionale a mai fost cadru didactic la Seminarul Teologic „Chesarie Episcopul” din Buzău  și la  Colegiul Național „Mihai Eminescu”, de unde a și plecat la Școala Europeană din Luxemburg.

L-a apropiat  pe Vișniec de Buzău prin teatru, pentru lucrarea sa de doctorat

A realizat un doctorat despre „Fundamente ale teatrului absurdului la Eugen Ionescu și Matei Vișniec”, la care niciun profesor universitar nu s-ar fi încumetat să o îndrume, din cauza dificultății lui. Este vorba despre doi mari filosofi români, Matei Vișniec și Eugen Ionescu, unul în viață și unul intrat deja în istoria literaturii universale. A reușit să-l ducă la bun sfârșit și datorită efervescenței gândirii sale și, bineînțeles, cu mult studiu și perseverență. A fost o mare provocare pentru Maria Monalisa Pleșea în direcția în care a alăturat în aceeași lucrare doi scriitori de mărimi diferite, de renume diferit. Eugen Ionescu este membru al Academiei Franceze, este un nemuritor în Academia Franceză. Alături de el a încercat să pună în lumină fundamente ale absurdului la Matei Vișniec, a cărui operă nu este terminată, care mai are multe de publicat. Dovadă că Vișniec i-a trimis Mariei Pleșea textul unei piese de teatru abia finalizate, care nu văzuse lumina tiparului, în timp ce ea se documenta pentru lucrarea de doctorat.

„Când a terminat o piesă de teatru seara, i-a pus punct și mi-a trimis-o imediat cu mesajul «Poate vă este de folos la teza de doctorat»”, spune Maria Monalisa Pleșea, care și-a pus amprenta personală asupra lucrării de doctorat pentru care s-a documentat atât în limba română, cât și în limba franceză. „Eu am bibliografie serioasă și în limba română, și în limba franceză, de la enciclopedii, bibliografii și tot ce înseamnă articole”, precizează profesoara buzoiană.

Școala Europeană din Luxemburg, o nouă provocare

„După ce am terminat doctoratul, simțeam nevoia unei alte provocări profesionale. Mi s-a părut o provocare interesantă din punct de vedere profesional să predau limba română unor copii care sunt în afara granițelor. Ei studiază limba maternă, dar studiază în alte limbi și sunt deschiși către provocări. Doar trebuie să le aprinzi puțin scânteia. Am reușit să le stârnesc și alte pasiuni ale lor în legătură cu limba română. Asta mi-a permis să le transmit și elemente culturale și de civilizație, fie că e vorba despre muzică, desen, grafică sau dans. Pentru mine a însemnat un element care m-a ajutat pentru predarea limbii române, dar și a elementelor de cultură și civilizație”, mărturisește.

Cu energia și creativitatea care o caracterizează, Maria Monalisa Pleșea a reușit și aici, la Școala Europeană, să formeze un grup de lucru, de proiecte. A dovedit și acolo, ca și la Buzău, că are profilul unui profesor cercetător, întrucât propune lucruri care aduc schimbări în bine la nivelul actului de învățare, evaluare, motiv pentru care i s-a propus la nivelul conducerii să fie coordonatorul  naționalităților care nu au o secție, adică: români, sloveni, slovaci și croați.

 

 

Articole similare

Adblock Detected

Please consider supporting us by disabling your ad blocker