Joi, 26 ianuarie, Poliția buzoiană a lansat „Cafeneaua publică”, un proiect special, o premieră prin format și conținut, un proiect pentru ca ideile de bine și de siguranță ale comunității, și în mod special ale copiilor, să fie spuse și, pe de-asupra, să fie identificate și soluții de aplicare a acestora. Mai exact, ofițerii Biroului de Siguranță Școlară din cadrul Inspectoratului Județean de Poliție Buzău, coordonați de comisariul Emilia Mihăilescu, au inaugurat „Cafeneau publică”, printr-o activitate bazată pe metoda de educație non-formală. Au denumit-o generic „Cafeneaua publică” pentru că, deși a debutat având invitați ai câtorva instituții publice, ea se adresează cetății, adică tuturor buzoienilor care au ceva de spus în privința siguranței copiilor.
„Cafeneaua publică” este o metodă pe care polițiștii o pun în aplicare apentru a stimula dialogul activ, schimbul de informații și de soluții creative de acțiune în cadrul comunității buzoiene. Putem spune despre acest proiect că este o premieră în cadrul comunității, realizată de Poliția buzoiană, în privința acțiunilor educative pentru menținerea siguranței în școli, chiar dacă o acțiune cu aceeași denumire a fost realizată cu câțiva ani în urmă, tot sub coordonarea ofițerului Emilia Mihăilescu, pe atunci în cadrul Compartimentului Analiza și Prevenirea Criminalității, la „Ceainăria Bucuriei”, din cadrul Fundației „Sfântul Sava” de la Buzău.
De data aceasta este însă vorba de un proiect cu aceeași denumire, dar cu mult mai multă vizibilitate în comunitate și mai ales cu multă experiență acumulată din partea oamenilor legii, fiind găzduită acum într-o instituție de cultură, cu o atmosferă ambientală specifică. „Toți cei care ne-au primit, ne-au găzduit, poartă recunoștința noastră, dar Centrul Cultural Educațional <Alexandru Marghiloman> este o locație de vis pe care o iubesc. Atunci când au amplasat mobilierul în această sală, primul lucru la care m-am gândit a fost că trebuie organizată în acea sală o cafenea publică. În general, metoda aceasta se folosește atunci când vrei să supui unor dezbateri relaxante un anumit subiect, permițând o interacțiune mai mare și relații apropiate între cei care participă. Este o metodă foarte bună de consultare și de participare la luarea deciziilor. Ceea ce s-a supus astăzi dezbaterilor a fost tema «siguranța în mediul școlar buzoian», pentru că este un eveniment organizat anterior zilei de 30 ianuarie, care semnifică «Ziua Internațională a non-violenței în școală». Pentru marcarea acestei zile avem o serie de evenimente. Acesta a fost primul din această serie. Nu puteam, ca strucutră de siguranță școlară, să nu acordăm importanța necesară unei astfel de zile”, a mărturisit Emilia Mihăilescu despre spațiul care a găzduit acest eveniment și despre metoda de consultare a buzoienilor pe care doresc să o folosească pentru a oferi un mediu sigur elevilor în școli.
Alături de ofițerii Biroului de Siguranță Școlară, la „Cafeneaua publică” s-au aflat reprezentanții Inspectoratului Școlar Județean, Inspectoratului de Jandarmi Județean, ai Direcției de Asistență Socială și Protecția Copilului, ai Direcției de Asistență Socială din cadrul Primăriei Buzău, ai Centrului de Prevenire Consiliere și Evaluare Antidrog Buzău, ai Agenției Naționale împotriva Traficului de Persoane – Centrul regional Ploiești și reprezentanți ai Consiliului Județean al Elevilor. Bineînțeles, alături de organizatori a fost ca partener Centrul Cultural și Educațional „Alexandru Marghiloman”, gazda întâlnirii.
Trei teme au stat la baza discuțiilor purtate de invitații participanți la „Cafeneaua publică”. Fiecare grup de lucru și fiecare grup de subiecte a fost discutat astfel încât fiecare să își aducă drept contribuție viziunea personală. Aici tema a fost împărțită în: cauzele violenței în mediul școlar, efecte adupra mediului școlar și identificarea soluțiilor pentru rezolvarea acestei probleme din mediul școlar. Pentru că pe parcurusul întâlnirii s-a discutat și despre părinți, la întâlnirile viitoare se are în vedere invitarea și a părinților, dat fiind că cele mai multe școli au și asociații de părinți.
„În mod cert, la următoarele întâlniri ar trebui să aducem și părinți. Am realizat că ar mai fi fost și o altă instituție care ar fi putut avea reprezentanți, și părinții ar fi fost importanți. Fiecare activitate este o ocazie să vezi ce ai putea îmbunătăți dacă ai deschiderea necesară și nu capeți sentimentul de suficiență. Orice activitate organizată este un pas spre dezvoltarea activității, dezvoltare profesională, dezvoltare personală. De aceea, și alte instituții care doresc să participe sunt binevenite. Sunt bineveniți toți oamenii, indiferent de calitatea pe care o au, cei care consideră că își pot aduce contribuția și consideră că pot veni cu soluții. Pentru mine a fost o confirmare a faptului că, de cele mai multe ori, când suntem prin birouri vedem rezolvarea prin constituirea de grupuri, consilii, elaborarea strategiilor, dar atunci când reușim să ne întâlnim și să aducem mai mult în prim-plan calitatea noastră de oameni și mai puțin calitatea noastră de reprezentanți instituționali, soluțiile se duc la alt nivel și într-un alt palier și sunt mult mai simple și mult mai realizabile. Am discutat inclusiv despre exemple concrete, despre exemple de bune practici de la noi din județ sau din alte județe, știute din activitatea desfășurată până acum în școli”, a explicat șeful Biroului Siguranță Școlară, Emilia Mihăilescu.
Cauze ale violenței școlare identificate de participanți
În mod surprinzător, în urma discuțiilor purtate timp de două ore, invitații au ajuns la concluzia că sunt foarte multe cauze care generează, spre exemplu, bullying în școli. Au identificat de la cauze precum modelul comportamental al familiei pe care îl preiau copiii, sau cele din societate, în special rețelele de socializare, până la cele legate de dezechilibrul social material, puterea exemplului, pentru că fiecare copil își ia un model, cel puțin de pe Internet. S-a mai vorbit și despre profesorul care face diferențe între elevi, dar și de elevii care vor să iasă în evidență prin violență pentru că nu au alte modalități, despre copii cu probleme medicale și lipsa părinților de acasă și, nu în ultimul rând, despre anturajul greșit.
„Dacă vorbim de bullying, ca și caracteristici, știm că este o reacție de denigrare, de hărțuire, care ține de aspectul fizic, de apartenență socială, de apartenență la etnie ori religie; într-un cuvânt este vorba despre copii altfel care pot deveni victime într-un grup. În fiecare grup poți fi altfel, în funcție de majoritatea care te înconjoară. Sunt alese victimele acei copii care într-un grup dau semne de slăbiciune; că sunt altfel, e OK; dacă ei sunt împăcați cu ceea ce sunt și cum sunt, acest lucru îi poate feri de situația de a deveni victime. Când ei consideră că sunt inferiori, în momentul în care stima lor de sine este extrem de scăzută, vor transmite acele semnale de slăbiciune în raport cu care un agresor va considera că are sorți de izbândă. Niciodată un agresor nu va alege decât o persoană în raport cu care consideră că va avea sorți de izbândă să ducă la bun sfârșit și în beneficiul lui actul infracțional”, a spus Emilia Mihăilescu.
Efecte ale marginalizării copiilor în grupurile școlare se poate vedea, a mai spus ofițerul de poliție, prin scăderea stimei de sine, scăderea performanței școlare, alegerea grupurilor greșite, conflicte în familie, comportamente violente și adictive, distanțarea dintre elevi și profesori, abandonul școlar, depresia, comportament repetitiv în cascadă și prin dificultăți de integrare în societate. „Majoritatea efectelor vor fi de ordin psihologic. Consilierul școlar este resursa care lipsește cel mai mult și mentalitatea de a apela la psiholog; trebuie să mergem pe o abordare mai deschisă a emoțiilor, o capacitate de recunoaștere a acestora și deprinderi de gestionare”, a mai spus Mihăilescu.
În ceea ce privește partea de soluții identificate de cei prezenți, trebuie să recunoaștem că au fost foarte multe și chiar și aplicabile, după cum au remarcat organizatorii. Invitații au punctat realizarea de filmulețe cu impact emoțional, prezența unor consilieri școlari în fiecare instituție de învățământ, acei psihologi, specializați pe ceea ce se întâmplă în societatea noastră, realizarea unui dialog părinte-copil-școală, pe lângă acele ședințe cu părinții, armonizarea legislației referitoare la un număr mai mare de specialiști consilieri școlari, pregătirea cadrului didactic. Cadrul didactic, au spus aceștia, să fie cu mai multă empatie și să nu se axeze doar pe performanța școlară. De asemenea, s-a vorbit despre prevenție cu reprezentanții instituțiilor competente implicate , realizarea de campanii de conștientizare în rândul elevilor a consecințele faptelor de violență, contravenții și infracțiuni.
Șeful Biroului Siguranță Școlară a subliniat, la partea de concluzii, că „informația transmisă cu ajutorul elevilor va avea mesajul mai bine integrat lor, decât o vom spune noi, de pe poziția adultului, și vom avea parte de aceeași respingere; sociologic este de înțeles, pentru că ei ne vor identifica cu părinții care dincolo de intențiile lor bune sunt cei care le spun ce să facă ce să nu facă, dețin controlul și mai știm psihologic că vârsta adolescenței este vârsta la care fiecare încearcă să demonstreze că poate, în trecerea către stadiul de adult”.
