FOTO / Pe urmele pictorului Ion Andreescu la Buzău, la împlinirea a 150 de ani de impresionism

Primăria Municipiului Buzău și Centrul Cultural și Educațional Alexandru Marghiloman”, în parteneriat cu Uniunea Artiştilor Plastici din România şi cu Muzeul Naţional de Artă al României, sărbătoresc la Buzău 150 de ani de impresionism prin două evenimente ce vor avea loc luni, 15 aprilie.

Primul  eveniment va începe de la ora 12.30 și constă în vernisajul unei expoziții cu picturi originale ale lui Ion Andreescu la Galeriile de Artă ale Uniunii Artiștilor Plastici din România, filiala Buzău. El va fi însoțit de  lansarea ediției a II-a a albumului „Ion Andreescu”, ce îl are ca autor pe  istoricul de artă Radu Bogdan. Albumul este rezultatul a 20 de ani de studiu, prima ediție fiind tipărită în 1969 sub patronajul Academiei Române. Opera cea mai de seamă a lui George Radu Bogdan este monografia „Ion Andreescu”.

Al doilea eveniment este programat pentru ora 14.00, la Pasajul Pietonal Unirii din Buzău. Aici se va deschide o expoziție foto permanentă, de popularizare a operelor pictorului.

Ion Andreescu, unul dintre cei mai importanți reprezentanți români ai acestui curent artistic, a debutat ca profesor de desen liniar și caligrafie la Buzău, la Gimnaziul Comunal „Tudor Vladimirescu”, actualul Colegiu Național „Bogdan Petriceicu Hasdeu”) și la Seminarul Teologic din Buzău, actualul Seminar Teologic Ortodox „Chesarie Episcopul”, când a pictat în mod deosebit Buzăul și împrejurimile sale, fiind susținut pe tot parcursul activității sale artistice pentru a urma studiile la Academia „Julian” din Paris, de către Primăria Buzău, Prefectura Județului Buzău și de prietenii săi din orașul de la curbura Carpaților. El a fost comemorat în cadrul proiectului „Zilele personalităților buzoiene de ieri și de azi” organizat de Primărie, lună de lună, în ultimii șase ani.

Despre Ion Andreescu se cunoaște că s-a născut la Bucureşti în 1850, în familia unui negustor. Tatăl său, Andrei Dobrescu, era preocupat să-i asigure o educaţie mai înaltă decât a sa. De aceea, l-a înscris la pensionatul particular al lui Andreas Apostolatos. După o întrerupere de doi ani, el se înscrie la Gimnaziul „Lazăr” din Bucureşti, unde își descoperă abilitățile pentru desen. Odată absolvit ciclul secundar, urmează Colegiul „Sf. Sava”, însă situaţia financiară a familiei cunoaşte în curând un declin, iar Andreescu este nevoit să se gândească la o carieră care să-i asigure un venit într-un timp cât mai scurt. De aceea, se înscrie, în 1869, la recent înfiinţata secţie de desen liniar şi caligrafie a Şcolii Naţionale de Arte Frumoase, condusă de Theodor Aman.

În 1872 este numit profesor cu titlu provizoriu la Seminarul Episcopal din Buzău. Odată ajuns la Buzău și colindând  împrejurimile cu dealuri şi văi, cunoaşte meleagurile simple şi liniştite cu care rezonează şi simte ritmurile naturii. Din admiraţia sa pentru stejarii bătrâni, iazul mărginit de arbuşti şi plante, câmpia deschisă unde, o dată pe an, privea oamenii adunându-se la bâlciul de Drăgaică, se declanşează impulsul creator şi, începe să se întrezărescă  în artă posibilitatea unui limbaj care îl determină să îl aprofundeze, marchează începutul existenţei sale ca artist.

În volumul al II-lea al monografiei dedicate lui Ioan Andreescu, Radu Bogdan începea descrierea colecţiei Yarka drept al doilea cel mai important ansamblu de tablouri Andreescu, pe primul loc aflându-se, evident, colecţia familiei pictorului.

În secolul XX, opera lui Andreescu avea să revină în lumina reflectoarelor în 1923, când a fost prezentă în cadrul expoziţiei „Andreescu şi Luchian”. Anul următor, avea să fie prezentată publicului european pentru prima oară, fiind una dintre cele cinci opere semnate Andreescu, prezente la cea de-a XIV-a Expoziţie Internaţională de artă a oraşului Veneţia. Acolo, pe panoul românesc, „Ulcică cu flori de câmp” a lui Andreescu avea să fie expusă chiar lângă capodopera lui Nicolae Grigorescu, „Printre dealuri şi vâlcele” (colecţia Muzeului Naţional de Artă al României).