Scriitori, istorici, profesori și autorități locale au luat parte joi, 23 mai, la comemorarea a 125 de ani de la nașterea omului de cultură râmnicean Octavian Moșescu. Evenimentul a avut loc în curtea Casei „Octavian Moșescu” din Râmnicu Sărat.
Personalitatea râmniceanului a fost evocată de scriitorii Passionaria Stoicescu, Traian Cristea, Gheorghe Petcu și, nu în ultimul rând, de Alexandru Măciucă, nepotul lui Octavian Moșescu. De asemenea, folkistul Cornel Tudose a susținut un recital muzical. Pentru câteva clipe toți cei prezenți au fost „călători cu gândul” într-o altă lume, vizitând casa-muzeu care adăpostește minunate colecții de artă.
Evenimentul s-a desfășurat sub egida Primăriei, a Centrului Cultural „Florica Cristoforeanu”, și a Bibliotecii Municipale „Corneliu Coposu”.
Cine a fost Octavian Moșescu
Cunoscut, colecționar de artă, publicist și mare animator cultural, Octavian Moșescu s-a născut la 23 mai 1894, în comuna Tâmboiești (azi jud. Vrancea), fiind râmnicean după tată. Absolvă în Rm. Sărat gimnaziul „V. Boerescu“ (1909), după care intră, ca bursier, la Liceul „Atanasie Bașotă“ din Pomârla. Încă din timpul gimnaziului, sub îndrumarea profesorului Dimitrie Mazilu, își dezvăluie cele dintâi virtuți literare: la 10-11 ani scria versuri, la 12 ani publica prima poezie („Lumina“, Rm. Sărat). În liceul de la Pomârla – unde îndrumători îi sunt Iorgu Iordan și Romulus Cioflec, fratele editorului – au loc săptămânal, sub conducerea sa, reuniuni literare, conferințe, declamații; scoate revista „Carpați“ (1914-1915), care, prin glasul tinerilor, susținea intrarea țării în luptă alături de aliați, pentru marea unire a românilor.
Între 1921 și 1925 îl găsim la Viena ca student al Facultății de istoria artelor, ales din primul an președinte al Societății Academice „România jună“. Editează în 1923 prima antologie literară apărută după război, cu prestigioase colaborări : N. Iorga. L. Blaga, M. Sadoveanu, A. Maniu, I. Pillat. G. Topârceanu, I. Agârbiceanu, Camil Petrescu, P. Istrati, G. Bacovia, I. Minulescu, T. Vianu, Perpessicius, L. Rebreanu, Cezar Petrescu, O.W. Cisek, Fr. Zoltan. S. Mehedinți, I. Slavici, V. Babeș ș.a. Revenind în tară, i se încredințează directoratul „Oficiului de turism“ al ziarelor „Adevărul“ și „Dimineața“ (1927), conduce revistele „Lumea turistică“ și „Coasta de argint“, patronează expoziții de răsunet, întreținând legături strânse cu mari artiști plastici: Petrașcu, Pallady, J. Steriadi, D. Ghiață, P. Iorgulescu-Yor ș.a
Prieten generos al scriitorilor și artiștilor tineri, de la N. Grigorescu la Pallady, Ghiață și Brâncuși, Octavian Moșescu și-a transformat locuința, de pe strada Amurgului 1 A, într-un muzeu sui-generis, adevărată agora.
Un eveniment de excepție, pentru un OM de excepție – Octavian Moșescu. Rude, prieteni, iubitori de frumos adunați laolaltă de spiritul înalt al unui OM iubitor de artă, iubitor de frumos. În grădina edenică a urmașilor lui Moșescu, rezonând cu spiritul înalt al acestui OM, am fost binecuvântați cu momente de catharsis.
Pentru câteva ore, am uitat de politică, de dezbinare, de ură. Da, politica dezbină și deseori instigă la ură. E de ajuns să privim această campanie electorală penru alegerile europarlamentare. E de ajuns să privim ce s-a întâmplat în societate în doar trei decenii. Am luptat pentru libertate, dar ne-am ales cu ură, hoție, dezbinare, destrămare.
Toți țipă, amenință și arată cu degetul, dar nimeni nu este dispus să se schimbe pe sine! Poate că participanții la comemorarea lui Octavian Moșescu au înțeles ce înseamnă să fii OM.